Acasă Interviuri Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul...

Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul Disney, Pirații din Caraibe 4

144
0

Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul Disney, Pirații din Caraibe 4 Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul Disney, Pirații din Caraibe 4 AlexPopescu1

Doi români participă la realizarea efectelor vizuale la cele mai noi producții cinematografice americane

Alexandru Popescu lucrează la The Moving Picture Company Londra (MPC), una dintre cele mai mari companii de visual effects din lume, ca lead digital matte painter și environment artist. Este un job foarte interesant, deoarece îmbină partea artistică cu cea tehnică la fiecare pas, provocările zilnice fiind atât la nivel creativ și vizual.

Ultimele proiecte la care a lucrat sunt producții cinematografice importante precum John Carter și Pirații din Caraibe 4/ Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides.

Vă reamintesc că pentru scenele cu frumoasele sirene din Pirații din Caraibe 4 s-a folosit motion capture. Șapte actrițe superbe au fost echipate în costume de captare a mișcării pentru ca mai tîrziu ele să fie transformate în sirene cu ajutorul efectelor vizuale. Producția Disney este regizată de Rob Marshall. Este un film cu o distribuție de excepție care îi include pe Johnny Depp, Penelope Cruz, Ian McShane și Geoffrey Rush.

Daniel Todoran-Rareș: Firma la care lucrezi face efecte vizuale pentru producții Disney?

Alexandru Popescu: În general companiile de visual effects nu lucrează pentru un anume studio de film, ci pur și simplu pe proiect. Astfel că pentru un scenariu dat, fiecare companie contactată face o ofertă studioului, constând într-un mod de abordare al proiectului și un preț. Studioul apoi alege companiile de post producție ce au cîștigat proiectul și lucrurile merg mai departe. Deci Disney este unul dintre clienții MPC, însă nu singurul.

Daniel Todoran-Rareș: Cîți oameni lucrează?

Alexandru Popescu: Eu fac parte din divizia de film a MPC, unde în momentul de față lucrează în jur de 1000 de oameni, la mai multe proiecte simultan. În general echipa pe un proiect este între 100 și 300 de oameni. Ce este interesant în legătură cu această companie, este că încearcă o abordare globală, plecând de la studioul inițial din Londra, dar înființând studiouri în Vancouver, LA, New York și chiar la Bangalore, India.

Daniel Todoran-Rareș: Cum ai ajuns să lucrezi la ei? Mai sunt și alți români?

Alexandru Popescu: Lucrez aici de puțin mai mult de un an, am început în decembrie anul trecut. Am venit cu un coleg român și bun prieten, Traian Constantinescu, însă suntem probabil singurii români din divizia de film din Londra. Cel puțin, noi nu am dat de alții, este o companie mare.

În legătură cu modul în care am ajuns să lucrez aici, este destul de banal. Am trimis aplicația pentu job, conținând un demoreel cu o selecție de proiecte la care lucrasem, un CV și o scrisoare de intenție, mi-au făcut o ofertă și am acceptat job-ul. Este o industrie unde portofoliul contează, atâta timp cînd dai dovadă de talent și seriozitate, vei găsi o slujbă, cel puțin în Londra, industria de visual effects angajează masiv. Însă din momentul în care ajungi într-o companie mare trebuie să și dovedești că poți să fii cel puțin la fel de bun ca ceilalți, deoarece competiția este mult mai mare decât în țară.

Daniel Todoran-Rareș: Poți povesti despre o zi de lucru la ei?

Alexandru Popescu: Ce e important de știut este că într-o companie mare de visual effects, angajații se împart în două categorii, artiștii și echipa de producție. Cei din urmă se ocupă cu organizarea, iar artiștii cu cerințele efective ale proiectului. Iar echipa de producție este una serioasă, ca număr de oameni. În fiecare departament există o asistentă de producție ce ajută liderul de echipă să fie la curent cu toate cerințele proiectului, să nu piardă nici o întâlnire cu alte departamente, sau ședință de review cu supervizorii. Apoi există echipă de producție generală pe fiecare proiect, care are grijă ca totul să meargă bine între departamente și totul să fie livrat la timp.

În cazul meu, încep ziua participând la o ședință cu liderii fiecărui departament implicat în proiect, în care se stabilesc sarcinile pentru ziua respectivă. Apoi petrec majoritatea zilei făcând muncă efectivă, sau lucrând cu artiștii din echipa mea. Apoi, în general o dată pe zi, avem o sesiune de “dailies”, unde fiecare departament prezintă ultimele update-uri supervizorilor. Programul nu este bătut în cuie, dar acestea sunt elementele principale.

Daniel Todoran-Rareș: În prezent la ce lucrezi?

Alexandru Popescu: Proiectul la care lucrez acum se numește 47 Ronin, o ecranizare a uneia dintre cele mai populare povești din Japonia feudala. Filmul este regizat de Carl Rinsch și va avea în rolurile principale pe Keanu Reeves și Hiroyuki Sanada. Nu pot să spun prea multe despre proiect, însă va fi cu siguranță un film interesant, cu imagini foarte puternice.

Daniel Todoran-Rareș: Unde ai învățat să faci efecte vizuale?

Alexandru Popescu: După cum am spus mai devreme, la început grafica pe calculator era pentru mine un hobby. Am început să lucrez în Photoshop în timpul liceului și pentru că eram pasionat și foarte entuziasmat am devenit din ce în ce mai bun. Apoi am avut norocul să întâlnesc un grup de persoane care mi-au dat o șansă, și am început să lucrez la proiecte din ce în ce mai serioase. În paralel, am făcut facultatea de calculatoare, în cadrul Politehnicii, pentru că în momentul în care mi-am ales facultatea, grafica nu era încă o idee de carieră clară pentru mine.

Începând cu anul 3, cînd aveam 21 de ani, am făcut parte din grupul care a format MediaPro Magic, studioul de vfx al grupului MediaPro. Aici a fost perioada absolut grozavă în care fiecare proiect era o nouă provocare… În plus,am terminat și facultatea, cu o specializare în inteligență artificială, deci au fost niște ani extrem de ocupați.

Faptul că am ajuns la acest nivel se datorează într-o mare măsură oamenilor care au avut încredere în mine și mi-au dat șansa să îmi depășesc propriile limite. Pentru asta, le sunt extrem de recunoscător, deși în mod evident, a fost nevoie de foarte multă muncă, pasiune și dedicație din partea mea.

Daniel Todoran-Rareș: Ce înseamnă efecte vizuale în contextul actual, în industria cinematografică?

Alexandru Popescu: Cred că industria de efecte vizuale suferă puțin din cauza unei reputații ciudate în momentul de față. Deoarece scopul nostru este să facem lucrurile cît mai realiste, iar în ultima vreme acest lucru se întâmplă destul de des, munca oamenilor care lucrează în industrie trece neobservată. Un bun exemplu ar fi ultimul film din seria Planeta maimuțelor: Invazia/ Rise of the Planet of the Apes. Nu știu cîtă lume și-a pus problema ca primatele sunt făcute de o echipă de vfx. În general nu este cunoscut faptul că la un film au lucrat sute de oameni talentați, care au investit timp și pasiune, ci se merge pe ideea că lucrurile au fost “făcute pe calculator”. Faptul că sunt făcute folosind computere ține doar de tehnică, artiștii sunt cei care aduc magia pe marile ecrane.

În plus, este interesant de știut faptul că în topul celor mai de succes filme, o majoritate covârșitoare o au filmele bazate pe efecte vizuale. Așa că importanța acestei meserii în industria cinematografică este evidentă și în continuă creștere. Desigur, mulți se vor plânge de calitatea unora dintre filmele bazate pe vfx, însă aceasta este total altă discuție. Studiourile de postproducție crează imaginile uluitoare cerute de client, scenariul de care se plânge publicul este responsabilitatea altora.

Daniel Todoran-Rareș: Când erai în țară făceai reclame animate?

Alexandru Popescu: În țară am lucrat freelancer la început, mai mult pentru proiecte pentru afară, deoarece în România conceptul de matte painting era destul de nou. Apoi când am venit la Mediapro, am lucrat în film și televiziune, însă mai puțin reclame, deoarece studioul era mai mult axat pe muncă de film.

Proiectele în publicitate sunt foarte diferite de cele de film, în primul rând din punct de vedere al timpului investit. Dacă la o reclamă se poate lucra de la o săptămână la câteva luni pentru ceva foarte complex, un proiect de film durează mult mai mult, de la 6-8 luni până la 2-3 ani în cazul producțiiilor de scara Avatar sau John Carter of Mars.

Daniel Todoran-Rareș: Ai făcut filme de autor, de animație?

Alexandru Popescu: Pînă în acest moment nu am avut ocazia să mă implic într-un astfel de proiect, însă mi-ar plăcea să o pot face cândva în viitor.

„La Piraţii din Caraibe munca mea a fost apreciată”

Daniel Todoran-Rareș: Spuneai că ai lucrat pentru producțiile John Carter of Mars și Piratii din Caraibe. Vorbește-mi despre experiența ta în realizarea efectelor vizuale pentru aceste filme. Poți povesti din culisele realizării efectelor vizuale?

Alexandru Popescu: Pirații din Caraibe a fost primul proiect la care am lucrat în MPC. Am avut foarte mare noroc să fac parte dintr-o echipă grozavă și am trecut repede peste perioada de acomodare deoarece toți ceilalți au fost prietenoși și m-au ajutat să înțeleg cum merg lucrurile în companie.

Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul Disney, Pirații din Caraibe 4 Interviu cu Alexandru Popescu, românul care a realizat efectele vizuale la fimul Disney, Pirații din Caraibe 4 Pirates4 Barbossa IslandBay
În legătură cu munca efectivă la film, scenele la care a lucrat MPC sunt cu efecte “invizibile”, în mod ideal trecând neobsevate de privitor. Am început cu shotul corabia în golf, care a fost în film aproape de final. Scena a fost filmată în California, pe o coastă stâncoasă, lîngă șosea. Din ce s-a filmat inițial am păstrat doar personajul și apa, deoarece stânca pe care mergea a fost înlocuită, iar tot ce se vede în spate, insula tropicală, este făcut de mine.

Apoi am mai lucrat la încă două secvențe, cea în care Jack Sparrow descoperă corabia în vîrful unei stânci și cea în care sare într-o prăpastie.La shoturile cu corabia am lucrat cel mai mult, în jur de 2 luni, deoarece am fost responsabil cu tot ce a ținut de environments, iar shoturile în sine au fost destul de complexe.

După ce am terminat Pirații din Caraibe, deoarece munca mea a fost foarte apreciată, iar în MPC au început mai multe proiecte simultan, mi-a fost oferită poziția de lead la John Carter. Desigur, am acceptat bucuros și proiectul a mers extraordinar de bine, deoarece am colaborat perfect cu celelalte departamente. Nu pot să povestesc prea multe despre ce am făcut, deoarece filmul nu a fost încă lansat, dar ca idee, au fost două secvențe în care John Carter se luptă cu un trib de războinici marțieni în mijlocul deșertului.

Daniel Todoran-Rareș: Pentru ce studiouri mai lucrează firma?

Alexandru Popescu: MPC colaborează cu toate studioruile mari, ca Paramount, Universal, Twentieth Century Fox, Disney, Warner Bros, etc.

Daniel Todoran-Rareș: MPC a primit premii pentru efectele vizuale?

Alexandru Popescu: În ultimii ani MPC a primit din ce în ce mai multe premii, atât pe partea de film cît și pentru reclame. În acest moment 3 dintre filmele la care a lucrat MPC în ultimul an sunt în cursă de nominalizare la Oscar: Harry Potter, Pirații din Caraibe și X-men.

Daniel Todoran-Rareș: În ce constă munca de lead digital matte painter și environment artist?

Alexandru Popescu: În mod tradițional, jobul de matte painter însemnă pictură realistă pe sticlă. Însă, în cadrul picturii era lăsată o parte transparentă, prin care se putea vedea decorul real. Sticla pictată era așezată în fața obiectivului camerei, astfel încât să se potrivească perfect cu decorul real, și să nu se observe faptul că o mare parte a cadrului nu este real. La început se făceau mai mult extensii ale decorului, dar pe măsură ce artiștii s-au specializat, shoturile au devenit mai complexe.

În industria modernă de vfx, în mod evident nu se mai folosesc picturile pe sticlă. De aceea jobul este numit digital matte painter, deoarece „picturile” sunt făcute în mod digital. Probabil de multe ori ați văzut reportaje „making of”, în care actorii sunt filmați în fața unui ecran verde. În mod simplificat, putem spune că de multe ori, digital matte painterii trebuie să construiască un decor virtual, o ilustrație realistă, ce va înlocui acel ecran verde. Însă în ziua de azi, mișcările de cameră sunt complexe, și o simplă pictură nu ar putea crea iluzia realității, apar o multime de provocări în a face un astfel de decor credibil. Jobul de environment artist în general la asta se referă, la aplicarea unor tehnici ce fac o serie de picturi să pară un decor realist tridimensional. Joburile se completează reciproc, de aceea în ultima vreme, din ce în ce mai mulți oameni le fac pe amândouă, acest lucru sporind productivitatea unui departament de environments.

Partea de lead se referă la o serie de responsabilități extra, de la lucrul cu echipa de producție pentru a dezvolta programul de lucru al echipei, la interacțiunea cu celelalte departamente si va avea grijă ca echipa să păstreze o coerență în viziunea artistică și o abordare cît mai eficientă din punct de vedere tehnic.

Daniel Todoran-Rareș: Cum se crează efectele vizuale din filme? Poți detalia?

Alexandru Popescu: Întrebarea este destul de generală. Voi încerca să răspund ăn mare.

Cele trei etape prin care trece un film pînă să apară pe ecrane sunt:

Preproductia – etapa dinaintea filmărilor, în care se rezolvă foarte multe probleme artistice cît și tehnice la nivel conceptual. Se iau decizii în legătură cu ce se va filma, ce efecte se vor face pe platou și ce se va face după în postproducție. Companiile de vfx sunt implicate la acest punct prin vfx supervizori, care aleg abordarea tehnică pentru o anumită secvență, bugetează scenariul, etc și la nivel artistic, prin realizarea de concepte vizuale pentru anumite secvențe sau momente cheie ale filmului.

Producția – reprezintă filmarea efectivă a filmului. Echipa de producție este total diferită de cea de post producție, deși sunt prezenți și oameni din companiile de vfx, pentru a se asigura o calitate cît mai bună a filmăriilor din punct de vedere al felului în care va fi folosit materialul ulterior. Ar fi important de atras atenția și asupra faptului că în limba engleza există o diferență clară între „special effects” și „visual effects”. Special effects se referă la efectele făcute practic, cum ar fi explozii, fum sau vînt pe platou, în etapa de producție, iar „visual effects” se referă la ce se face în post producție, cu ajutorul calculatoarelor.

Post producția – Companiile de vfx lucrează în cea mai mare parte în această etapă, fiind cea în care se face majoritatea muncii efective.

Efectele vizuale sunt create de echipe mari de artiști foarte talentați și antrenați din punct de vedere tehnic.

Lucrul în companiile mari de vfx este organizat într-o structura „pipeline”, cu oameni specilizați care fac joburi foarte specifice. Astfel, o companie poate avea în jur de 20 de departamente separate, care colaborează permanent pe parcursul unui proiect. În principiu, fiecare departament primește o anumită sarcină și un anumit material, apoi în fucție de responsabilități, poate modifica acest material, extrage informații sau poate să creeze material nou. Rezultatul este apoi dat mai departe. Cîteva exemple de astfel de departamente ar fi cel de matchmove, care crează camere virtuale ce imită pe cele folosite în filmarea efectivă, cel de modelare 3D, cel de texturare, cel de iluminare, environments, etc. Un departament important este cel de compositing, unde artistul primește material de toate celelalte departamente și pune cap la cap elementele, formând astfel shotul final.

Există totuși și departamente independente de linia de producție, cum ar fi cel de dezvoltare, unde programatorii scriu noi unelte software sau le îmbunătățesc pe cele deja existente în companie sau cel de „render support”, unde angajații au ca responsabilitate ca ferma de randare să meargă la capacitate maximă.

Totul este coordonat de o echipă de producție și condus din punct de vedere artistic și tehnic de o echipă de supervizori.

Daniel Todoran-Rareș: Ce părere ai despre propunerile pentru nominalizările la Oscar la categoria efecte vizuale?

Alexandru Popescu: După cum ne-am obișnuit în ultimii ani, lupta pentru un Oscar pentru vfx este deosebit de aprigă, calitatea produsă de companiile de post producție fiind extraordinar de ridicată. Anul acesta favoritul meu este Rise of the Planet of the Apes, pentru ca personajele CG făcute de compania din Noua Zeelandă sunt absolut incredibile. Nu știu cîtă lume care a văzut filmul și-a pus problema că maimuțele sunt create folosind calculatorul, de o echipă de artiști extraordinar de talentați. La nivelul actual, ceea ce au realizat merită cu siguranță premiat.

Daniel Todoran-Rareș: La Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides au participat multe firme de efecte vizuale. De ce s-a vorbit mai mult în presă despre Industrial Light & Magic (ILM) cînd a fost vorba despre realizarea efectelor vizuale la Pirații din Caraibe?

Alexandru Popescu: ILM a fost compania principală de postproducție a flmului, și au făcut și cel mai mare număr de shoturi cu vfx, este normal ca o parte mai mare a articolelor să fie despre ei. În general, filmele din seria Pirații din Caraibe au avut efectele făcute in ILM. Dacă nu mă înșel, acesta este chiar primul film în care alte companii au lucrat la bucăți mari din film. Oricum, în presa online de specialitate au apărut articole despre toate cele trei companii mai mari ce au lucrat la film, ILM , MPC și Cinesite.

Daniel Todoran-Rareș: Cînd mă uit pe pagina firmei MPC de pe IMDB, observ că are multe proiecte importante în derulare.

Alexandru Popescu: Da, momentan se lucrează la un număr mare de filme în MPC, compania a crescut foarte mult în ultimul an, totuși, eforturile sunt concentrate pe Prometheus și Wrath of the Titans.

Daniel Todoran-Rareș: Există diferențe între termenii „efecte vizuale” și „efecte speciale”?

Alexandru Popescu: Da, din momentul în care epoca digitală a început în film, se face diferența între efectele speciale, ce se referă la efecte făcute pe platou, efecte mecanice sau optice, și efectele vizuale, ce se referă la etapa digitală de post producție.

Daniel Todoran-Rareș: Care este legătura între animație și efecte vizuale?

Alexandru Popescu: Cele două industrii s-au dezvoltat oarecum paralel din punctul în care au devenit digitale. În primul rînd, există diferențe majore în etapele unei producții, și abordarea generală între un film de animatie și unul de vfx. Este adevărat că în companiile de vfx există un departament de animație, în mod evident, însă nu animația este neapărat cel mai important factor în munca făcută de un studio de efecte vizuale. La fel, o companie de animație, nu va apela la un studio de vfx pentru ajutor, pur și simplu sunt două părti diferite ale industriei filmului. Desigur, la nivel software, cele două lumi se întâlnesc, și s-au ajutat una pe cealaltă prin dezvoltarea de noi unelte.

În plus, există și excepții. Rango a fost primul proiect de animație de la Industrial Light Magic, cea mai veche și probabil cea mai importantă companie de VFX din lume. Dar faptul că filmul este făcut de o companie de vfx se poate observa, de exemplu lumina din film. În Rango este tratată realist, ca într-un film de vfx, spre deosebire de stilul ușor stilizat de a lumina cu care ne-au obșinuit studiourile de animație americane.

Daniel Todoran-Rareș: Care sunt cele mai importante firme de efecte vizuale din lume?

Alexandru Popescu: În Europa ar fi MPC, Double NegativeFramestore sauBUF, în SUA sunt Industrial Light Magic, Digital DomainSony Pictures Imageworks sau Rhytm and Hues iar doua alte mare companii sunt în Australia, respectiv Noua Zeelandă, Animal Logic și Weta.

Daniel Todoran-Rareș: Este adevărat că aproape toate filmele de la cinema au și efecte vizuale? De ce?

Alexandru Popescu: Sigur că da, majoritatea filmelor de astăzi au nevoie de efecte vizuale în postproducție. Numai că începem să ajungem la o asemenea calitate, încât majoritatea efectelor trec neobservate. Un film în care acțiunea se petrece în Londra de la 1800, va avea decoruri virtuale făcute de un studio de vfx, dar publicul nici nu își va da seama. Publicul nici nu ar trebui să se gîndească la asta, ar trebui să creadă și să urmărească acțiunea. Așa sunt majoritatea efectelor. Apoi în blockbustere precum Transformers sau Avatar, este pur și simplu evident.

Filmele vor avea efecte vizuale atâta timp cît va fi mai ieftin să se creeze ceva pe calculator decât fizic pe platou. Iar acest lucru se întâmplă în marea majoritate a producțiilor în acest moment.

Daniel Todoran-Rareș: Crezi ca este o modă a efectelor 3D IMAX?

Alexandru Popescu: Cinematografele IMAX oferă o experiență în sine. Însă totul se reduce la bani, și atâta timp cît companiile de producție vor considera că efortul depus pentru a lucra la o rezoluție mai mare, dubland precizia necesară în realizarea peliculei, va fi o investiție bună luând în considerare prețurile mai mari din cinematografele IMAX, vor contiuna să meargă pe acest drum.

Sunt un fan IMAX, însă cred că este totuși o tehnologie de nișă, pentru cei care vor o experiență intensă și imersivă în sala de cinema, și sunt dispuși să plătească pentru asta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here