Acasă Interviuri Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt...

Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network

21
0
|
|

Bujor Ştefănescu Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network 125Un român realizează, de 30 de ani, filme de animaţie în Spania.

Bujor Ştefănescu, în prezent unul dintre cei mai cunoscuți creatori de filme de animație din Spania, a cîștigat, la 13 ani, marele premiu la a doua ediție a concursului de benzi desenate organizat de revista Cutezătorii.

Animatorul român a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network.

Bujor Ştefănescu se poate lăuda că a reuşit să lucreze la aproape 100 de filme de animaţie. Printre acestea, episoade din Familia Jetson (1983), The Paw-Paws (1983) şi Norocosul Luke (1984), pentru studioul Hanna & Barbera, Crăciunul lui Goofy (1995), pentru Walt Disney, sau Robotboy (2005), pentru Cartoon Network.

La ce lucrezi acum?

Mai întîi trebuie să spun că animația este și ea atinsă de criza economică. Așa că în momentul de față lucrez la un lungmetraj, Lucius Dumb, la un serial în flash, Mr.Trance, și la diverse proiecte de animație pentru industria publicității. Nu pot să spun nu la nimic, pentru a nu pierde contactele. Nu e ușor, dar asta e situația…

Spuneai că ai lucrat pentru studiourile Disney. Poți detalia? La ce filme Disney ai lucrat? Poți povesti despre ceea ce făceai? Vorbește-mi despre culisele muncii tale și a colegilor tăi la producțiile Disney.

Am avut norocul să lucrez la un proiect special – Christmas Special, ce aparținea seriei Goof Troop. Materialul sosea din Franța, de la studioul France Animation, și se anima la studioul M Animation condus de Matias Marcos, unul din cei mai buni animatori de aici din Spania. A fost o ocazie pentru mine să învăț mult din felul de a se lucra și o mîndrie pentru că am fost selecționat dintre cei care am dat probă ca să fim admiși în echipă. Un detaliu de care îmi amintesc și care m-a surprins la vremea respectivă este că nu mi s-au dat multe informații despre personaje. Modelele erau puține și trebuia să animi personajul de parcă toată viața ai fi lucrat cu el.

Ce ai lucrat pentru Hanna & Barbera?

La Hanna & Barbera am avut norocul să lucrez chiar la începutul sosirii mele în Spania. Prima oară am lucrat la un lungmetraj, Călatoriile lui Gulliver, la studioul Cruz Delgado, pe urmă la alt lungmetraj, Katty, pentru studioul Moro, iar apoi am început o lungă colaborare cu studioul Filman, care era un fel de sucursală a lui Hanna & Barbera, aici, în Madrid. Se lucra în exclusivitate pentru Hanna & Barbera. Am lucrat la serii legendare ca The Jetsons, The Paw-paws, Lucky-Luke, The Smurfs. Asta a fost școală pentru mine. Aici am învățat cum trebuie să miști un personaj într-un dialog, limbajul gesturilor, cum se calculează un panoramic etc.
O dată l-am cunoscut pe William Hanna. Era un bătrînel cu părul alb, îmbrăcat cu un pantalon alb și o cămașă albastră. Am fost prezentat ca „animator român“ împreună cu alt coleg român, cu care mă aflam în ziua respectivă în studio. „Animator român“ suna exotic… tocmai din România! În perioada respectivă nu era așa simplu să ieși din țară și animatorii români erau puțin sau aproape deloc cunoscuți în lume. Am dat mîna cu el și mi-au venit în minte comediile în care, în situații asemănătoare, personajele care au dat mîna cu o celebritate hotărăsc să nu se mai spele…

Cum arăta o zi de lucru în perioada cînd făceai animație pentru producțile Disney?

Vorbind cu animatori de la Disney, mi-au spus, printre altele, că orarul lor la studioul din SUA se întindea pe toată ziua. Se întorceau acasă doar ca să doarmă. Aveau un club social ca să mănînce, să facă sport, aveau sală de cinema etc. Eu am lucrat şi acasă cînd eram angajat pentru Disney. Lucram cîte ore rezistam și făceam multe probe înainte de a prezenta o scenă. Acum lucrez mai liniștit și îmi permit să lucrez și la alte producții. Nu este aceeași calitate.
Din pat, direct la masa de lucru.

Cum ai descrie animația pe care o făceai pentru Disney? Se lucra mai mult în animația clasică în comparație cu situaţia de azi, cînd avem parte de tehnici moderne de animație realizate cu ajutorul computerului?

Primeai scena cu layoutul, decorul și cîmpul, jurnalele cu indicații, modelele personajelor, părțile din story de care aparțineau și o casetă cu dialogurile imprimate, atunci cînd personajele vorbeau. Acum, sigur că s-au schimbat multe. Decorurile se fac la ordinator şi au o perspectivă perfectă. Sunetul este un wav pe care-l imporți în programul de probe de mișcare, iar indicațiile din jurnal sînt mult mai numeroase. Multe mișcări de decor sau animații cu obiecte complicate, ca de exemplu o corabie, se fac la computer.

Cît lucra un animator în perioada animaţiei clasice? Acum cîte ore lucrează?

Depinde de fiecare persoană – de situația personală, de experiență. Dacă ai mai multă experiență, realizezi o scenă mai repede și fără prea multe corecturi. Animatorii buni își dedică absolut tot timpul unei zile de lucru. Vorbind cu unul dintre animatorii veterani, m-a surprins cînd mi-a spus că el are mania de a se apuca de animație de dimineață, fără să se schimbe de pijama. Mie mi se întîmplă același lucru. Din pat, direct la masa de lucru. Îmi amintesc că la un lung­metraj greu, mai mult de 500 de fotograme pe lună nu puteam să realizez. La unele seriale puteam să fac între 2 și 4 mii de fotograme pe lună. Recordul meu este de 6.000 de fotograme, dar la o producție ușoară.

Cum ai ajuns în Spania? Ți-ai găsit ușor de lucru în industria animației în Spania?

În Spania am ajuns în anul 1982, pe 4 septembrie. Legal, dar cu pașaport de apatrid. Așa era pe vremea aia. Trecuseră trei ani de insistenţe – scrisori și audiențe la sediul din Nicolae Iorga, amenințări din partea poliției după citirea unei scrisori la Europa Liberă, amenințări din partea securistului studioului unde lucram, desfacerea contractului de muncă de la studioul Animafilm, ca răspuns la cererea mea de a pleca din țară, greva foamei 7 zile, probleme cu familia în urma desfacerii contractului de muncă a tatălui meu, ca pedeapsă… N-a fost ușor. Acum se pleacă din țară fără probleme. Eu am plătit un preț mare. Cînd am sosit în Spania, am aflat că mă pot întoarce în România doar după ce obțineam cetățenia spaniolă. A trebuit să cer refugiu politic. Am primit un pașaport cu care puteam călători peste tot, în afară de Cuba și România. Nu mult după evenimentele din ’89 am primit cetățenia spaniolă. Am fost nevoit să renunț la cetățenia română (pe care deja o pierdusem) pentru că aici nu se recunoaște dubla cetățenie decît la persoanele ce vin din țările de limbă spaniolă. Trebuie să spun că, fără ajutorul unui amic de la Anima­film, care locuia în Spania, Cain Valentin, n-aș fi reușit să ajung aici. Tot el m-a ajutat să-mi găsesc de lucru la cîteva zile după sosire.

Despre ce scrisoare este vorba? Ce scrisoare ai citit la Europa Liberă?

O scrisoare trimisă de niște amici din SUA în care denunțau autoritățile române că nu îmi aprobau plecarea din țară.

bujor_stefanescu_cu_elevii Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network Interviu cu Bujor Ştefănescu, animatorul român care a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network 4456 270087 bujor stefanescu cu eleviiCum poate fi descrisă industria animației spaniole?

A fost o vreme în care animația spaniolă era în floare. Multe studiouri, multe produc­ții, se plătea foarte bine, animația era de mare calitate pentru că existau mulți profesioniști foarte buni. Dar, acum, lucrurile stau altfel. Multe studiouri s-au închis, de lucru nu mai e așa mult și prețurile au căzut. Totuși, lumea se zbate. Continuă să apară seriale de calitate și lungmetraje, majoritatea în 3D. Dar mai sînt nostalgici care nu vor să renunțe la animația tradițională pe hîrtie. La o asemenea producție lucrez eu. Personajele principale se animă în 2D, restul se face în flash și 3D. De curînd a ieșit pe piață lungmetrajul spaniol Tadeo Jones în 3D și seriale ca Pocoyo, Jelly Jamm, Sandra detective, animate în 3D și flash. Sînt deja cunoscute în toată lumea.

Ce personalități din lumea animației cunoști?

L-am cunoscut pe Hanna. Îi știu pe animatorii şi regizorii de aici din Spania. Unul din ei este Sergio Pablos – un animator excep­țional care a participat la realizarea multor producții de Disney. Acum conduce un studio în Madrid. Mai sînt și alți animatori de o calitate extraordinară care m-au impresionat, ca de exemplu Angel Izquierdo care conduce studioul Milimetros, Manolo Galiana, Matias Marcos, Javier Gutierez, Jose Cerro, regizori ca Santiago Moro, Carlos Alfonso… Lista este lungă cu profesioniști valoroși care au scris istoria animației spaniole recunoscuți și în afara granițelor.

Ce părere ai despre ultimele producții cinematografice realizate de Disney-Pixar, DreamWorks Animation, Aardman, Sony Animation, Blue Sky etc.?

La recomandarea unui amic, am văzut filmul de animație Cloudy with a Chance of Meatballs, realizat de Sony Picures, și m-a impresionat. Mai ales prima jumătate din film. O consider ca o bibliotecă de gesture, bună de studiat pentru orice animator. Partea a doua a filmului mi se pare cam încărcată pentru gustul meu, dar filmul e bun, deși e în 3D. Împreună cu A Bug’s Life și Finding Nemo, e tot ce am văzut mai bun în 3D. Eu nu prea sînt un mare admirator al filmelor 3D.

Update: In prezent, artistul roman din Spania lucreaza la serialul de animatie Mr.Trance si la lungmetrajul 2D Lucius Dumb.

Interviul a fost publicat in Observator cultural

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here