Acasă Animatia romaneasca Zoltan Szilagyi Varga revine la Bucuresti. Recent a lucrat la Ruben Brandt,...

Zoltan Szilagyi Varga revine la Bucuresti. Recent a lucrat la Ruben Brandt, Collector, premiat la Anim’est pentru cel mai bun lungmetraj de animatie. Afla progamul evenimentului – intalnirile cu regizorul Zoltan Szilagyi Varga

452
0

Zoltan Szilagyi Varga se intoarce in tara. Asociatia Filmului de Animatie din cadrul Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale” (UNATC) au placerea sa va invite la intalnirile cu regizorul Zoltan Szilagyi Varga.

5 februarie, ora 12.00 – UNATC, sala A112 – proiectie

5 februarie, ora 15.00 – UNATC, pod Animatie – masterclass

6 februarie, ora 11.00 – UCIN – proiectie, intalnire cu studioul Animafilm

7 februarie, ora 14.00 – CINETic – animation pich 2019

8 februarie, ora 11.00 – UCIN – proiectie

8 februarie – intalnire cu elevii Liceului „N. Tonitza”

„Prea puţin cunoscut, aportul aşa numitei generaţii 80 a animaţiei noastre la progresul cinematografului românesc dinainte de revoluţie se cuvine reevaluat o dată cu revenirea în ţară a lui Zoltán Szilágyi, pentru o serie de retrospective şi evenimente organizate la UCIN şi la UNATC. El este cel care a dat startul afirmării acestei generaţii, un grup de tineri cineaşti proveniţi, aproape fără excepţie, din rândul absolvenţilor facultăţilor de arte plastice, cu surprinzătorul film Nodul gordian (1979). Prezentat prima dată în proiecţie publică la Festivalul de la Costineşti în anul următor, scurtmetrajul său impunea prin subtilitatea ideii, noutatea mijloacelor de realizare şi a generat o etapă de înnoire fără precedent în animaţia românească.

Absolvent ca şef de promoţie al Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, el a fost repartizat, imediat după absolvire, în 1977, la Studioul Animafilm unde s-a familiarizat cu mijloacele specifice ale noii arte lucrând în echipele unor regizori precum Virgil Mocanu, Olimp Vărăşteanu sau Laurenţiu Sârbu. Debutul său cu Nodul gordian, un film surprinzător prin grafica personală şi viguroasă pusă în slujba unei reflecţii asupra adevăratului şi falsului eroism, a avut un meritat ecou internaţional (premiat la Bilbao, Zagreb, Espinho, Oberhausen, Chicago) şi a entuziasmat şi privitorii din Romînia, după cum atestă textul scris de celebra poetă Nina Cassian pentru Almanahul Cinema 1981: ”Iată că Zoltán Szilágyi ne oferă în desen animat o metaforă filozofică de anvergură, cu al său Nod gordian, la care e deopotrivă de admirat temeritatea graficii, adică temeritatea de a sfida prin desen studiat, aproape clasic şi portret după natură, linia schematic-sintetică instalată de atâta vreme, cu obstinată autoritate-şi temeritatea abordării unei probleme fundamental existenţiale.”

În filmografia românească a lui Zoltán Szilágyi au urmat alte titluri memorabile precum Arena (1981) şi Monolog (1983), celui de-al doilea fiindu-i interzisă circulaţia în afara festivalurilor internaţionale. Acesta este motivul care a generat decizia autorului de a emigra în Ungaria. Devenit unul dintre cineaştii de prim-plan ai Studioului din Kecskemet, el a mai adăugat filmografiei sale titluri precum Imagine pură/ Tiszta kép (1988), 1989-Origo (1989), Uşa/ Ajto (1991), Manevre cultural-istorice de noapte/ Ejszakai Kúlturtörténheti Hadgyakorlat (1992), A propos (1994),- Nu vorbi!/ Ne beszélj! (2004), Şoricelul foarte călătorit/ A Világglátott Egerke (2005) sau Dosar juridic: în memoria lui Peter Mansfeld (2007).

Revenirea lui Zoltán Szilágyi, care va prezenta filme mai vechi şi mai noi din filmografia sa, este o bună ocazie de a reevalua un moment de strălucire al animaţiei noastre. Urmând exemplul lui Szilágzyi, cineaşti care au debutat colectiv, sub îndrumarea lui, în filmul Caligrafie (1982) au devenit, la rândul lor, nume de referinţă ale acestui domeniu: Radu Igazság, Zeno Bogdănescu,  Olimpiu Bandalac. Lor li s-au alăturat apoi Nicolae Alexi, Ion Manea, Dinu Petrescu, Marcel Mihai, Ştefan Anastasiu, întregind profilul unei generaţii ce ocupă un loc important în istoria cinematografului nostru” (Dana Duma)

 

zoltan szilagyi varga revine la bucuresti. recent a lucrat la ruben brandt, collector, premiat la anim'est pentru cel mai bun lungmetraj de animatie. afla progamul evenimentului - intalnirile cu regizorul zoltan szilagyi varga Zoltan Szilagyi Varga revine la Bucuresti. Recent a lucrat la Ruben Brandt, Collector, premiat la Anim’est pentru cel mai bun lungmetraj de animatie. Afla progamul evenimentului – intalnirile cu regizorul Zoltan Szilagyi Varga invitatie Szilagyi V

„Critica momentului, ca şi juriile unor festivaluri internaţionale, l-au promovat drept şef al plutonului optzecist pe Zoltán Szilágyi (Varga), autorul a trei filme unitare stilistic, reverberaţii vădite ale valurilor înspumate ale postmodernismului ce făcea pe atunci epocă… Nodul gordian (1979) şi Arena (1981) folosesc drept laitmotiv al depersonalizării transmisia TV a unui spectacol (tăierea binecunoscutului nod) sau lupta dintre un obosit cavaler şi un balaur de mucava. Sugestia este a trăirii intermitente, a inexistenţei unui sentiment autentic, în cele din urmă a unei imense deriziuni (huiduirea histrionului în primul film, iar în cel de-al doilea sinuciderea balaurului, urmată de spargerea ecranului de televizor şi de revenirea la desuetul aparat fotografic, ce falsifică şi el realitatea până la caricatural). O bună ştiinţă a mizanscenei se face simţită cu precădere în Monolog (1983), unde atenţia migrează simultan spre doi centri de interes care secţionează cadrul: o jumătate aparţine realităţii, receptată însă tot intermediat (printr-o fereastră) şi o altă jumătate revine oniricului, cu funcţie de autoportret spiritual (mai mult, autorul se desenează chiar pe sine), mergând până la subliminal (pasărea strivită în palmă).

Spre a-şi asigura reuşita, Szilágyi a ştiut să mobilizeze mai multe atuuri: dominanta de culoare sepia, cu atributele sale de îmbătrânire artificială; scenografia construită sumar, din umbre ce conferă senzaţia de stranietate; nu în ultimul rând, coloana sonoră în care zgomotele cotidiene se întrepătrund cu muzica lui Octavian Nemescu, ale cărui sonuri dau dimensiunea unui grotesc cult. Toate acestea capătă coordonatele unei formule, astfel încât Nodul gordian, Arena şi Monolog alcătuiesc un triptic ce poate fi privit ca un singur film. În momentul în care lumea animaţiei româneşti aştepta că Szilagyi să confirme startul lansat şi să-şi redimensioneze ecuaţia, el a preferat să ne lase cu amintirea acestui ,,solo”, stabilindu-se peste Tisa, la Kecskemét. Aici a reușit o carieră de succes în festivaluri internaționale. Încununată cu premiul Béla Balázs. Organizând în anul 2001 la Trieste retrospectiva animației românești, am constatat de câtă apreciere s-au bucurat filmele maghiare ale lui Szilágyi din medalionul său paralel și am încercat un sentiment hibrid, de regret și mândrie” (Dinu-Ioan Nicula, Un istoric al animatiei romanesti de pana la 1989)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here