Animația e o rudă mai ludică a artei cinematografice. Locul animației este printre celelalte arte, de aceea este firesc să se vorbească despre ea în media. Îmi doresc ca această artă să fie vizibilă în societatea românească, tinerii să aleagă meseria de animator, să studieze, să se perfecționeze și să profeseze în țară, iar rezultatul muncii lor – animațiile – să fie promovate în presă.
Această rubrică suplinește o lipsă de care, poate, nici n-am fost conștienți pînă cînd au apărut site-urile cu informații profesioniste despre producția de filme de animație, despre animatori talentați, studiouri de profil, lansări, propunînd interviuri care au adus în fața cititorilor omul din spatele peliculei, creatorul. În urmă cu trei ani, pe blogul personal am început să adun informații despre a șaptea artă bis – animația. Totul a pornit ca o pasiune pentru acest domeniu, ca mai tîrziu să-mi dau seama că este o profesie pentru mine.
Mai mult, această rubrică ne leagă de anii anteriori, ne readuce copilăria în prezent, ne invită să-i descoperim multiplele valențe, și aici mă gîndesc la animația educativă, publicitară, dar și la cea cu mesaj și simbolistică bogată, deschisă ochiului atent. Posibilitățile sînt infinite și producțiile bine realizate și premiate la festivaluri trebuie cunoscute. Veți citi despre starea animației contemporane românești, interviuri cu animatori și regizori români și străini, noutăți și cronici. Această rubrică va vorbi despre relația animator-producător, despre condiția animatorilor români, despre finanțare, despre animația contemporană din Republica Moldova, despre filmul de animație de autor și despre multe altele.
Voi încerca să trec în revistă puținele succese pe care România le are în acest domeniu, să scot în evidență punctele forte și pașii mărunți care s-au făcut în ultimii ani. Analizele și criticile le las pentru rubricile viitoare. Astăzi ne vom mîndri că sîntem români.
Conform informațiilor oferite de Asociația filmului de animație din cadrul UCIN-ului (Uniunea Cineaștilor din România), în România sînt 69 de animatori, dintre care doar 25 sînt activi. În industria jocurilor video din România sînt 1.500 de profesioniști în toată țara. Iar în domeniul publicității lucrează mulți oameni, posibil să fie vorba de cîteva sute de salariați și freelanceri.
Producția de film de animație din România se află în mîinile creatorilor independenți, în absența unor studiouri mari care să le coordoneze activitatea sau a unei școli care să îi pregătească pe cei din acest domeniu.
Majoritatea animatorilor din România își realizează scurtmetrajele de animație acasă, cu forțe proprii. Sînt foarte puțini animatori care creează în studiouri de profil.
În ultimii 21 de ani, zeci de tineri animatori români au fost nevoiți să plece din țară pentru a lucra în străinătate în diverse studiouri de animație. În prezent, ne mîndrim cu animația generației Gopo, cu animatorii români din străinătate și cu scurtmetrajele de animație realizate de tinerii animatori români.
20 de animatori români au lucrat în ultimii 21 de ani în studiouri de animație din Ungaria, la mai multe producții importante, precum Angelina ballerina și Mr. Bean. O serie de foarte buni animatori și regizori de animație români lucrează în Occident. Mihail Bădică, regizor danez de origine română, a fost primul animator de păpuși profesionist din Danemarca. În perioada 1969-1985 a realizat filme de animație la studioul cinematografic Animafilm România. Din păcate, românii știu foarte puțin despre filmele sale. Mihail Bădică este pionierul stop-motion-ului românesc. Scurtmetrajul Metafora, realizat de el în 1980, a fost prezentat la cel mai important festival al filmului de animație din lume, Annecy.
Ionel Luca este alt animator român care lucrează cu succes în străinătate. Și el a debutat ca animator la Animafilm, în 1975. Din 1979 a lucrat ca animator independent în Elveția, Italia, Luxemburg și Franța. În prezent, predă animația în cadrul unei școli de animație de la Lausanne, în Elveția.
În Spania îl găsim pe Bujor Ștefănescu, animator care a lucrat zece ani la studioul Animafilm. Din 1982 lucrează acolo pentru mai multe studiouri: Walt Disney, Hanna-Barbera, Cosgrove-Hall, M.S.Films, France Animation, Alfonso Production. De asemenea, Bujor Ștefănescu a participat la realizarea unui serial de animație pentru Cartoon Network.
În România, echipe formate din 5-10 oameni lucrează în studiouri mici, precum Golem, Framebreed, DSG etc. Mai sînt și studiouri medii, precum Abis și MediaPro Magic. Toate studiourile sînt private, excepție făcînd Animafilm, singurul studiou de animație de stat.
Majoritatea studiourilor de animație din România lucrează pentru agențiile de publicitate. Un spot animat produs în București poate costa peste 10.000 de euro. În preț este inclus modeling-ul (character + background), rigging, texturing, shading, color corection, animația și renderingul. Majoritatea proiectelor sînt animații 3D.
Cînd este vorba despre proiecte personale, animatorii romåni au la dispoziție cîteva surse de finanțare, precum Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, HBO (prin intermediul concursului de scenarii), autoritățile locale, ONG-urile și MEDIA Desk. Pentru un scurtmetraj, un tînăr animator a primit 1.000 de euro de la un consiliu județean.
Cu aproximativ 65.000 de lei poți realiza un episod de animație (de 6 minute) în maxim o lună. Din păcate, televiziunile românești nu au investit in producerea serialelor de animație pînă acum.
În acest an, studioul DSG a realizat filmul de animație Crulic – drumul spre dincolo, regizat de Anca Damian, iar MediaPro Magic a produs scurtmetrajul lui Sebastian Cosor, The Scream, 3D Stereoscopic, premiat anul acesta la Anim’est. În vară a fost lansată și animația lui Ștefan Buzea, 1st Romanian 3D Stereoscopic animation experience, realizată la MediaPro Pictures.
După o pauză de aproximativ 22 de ani, în care animația românească nu a produs lungmetraje 100% în țară, o regizoare de filme documentare sparge gheața cu un subiect de presă. Este vorba despre cazul românului Crulic, mort într-o închisoare din Polonia, după ce a fost în greva foamei 90 de zile, ca semn de protest, pentru a-și arăta nevinovăția.
Bugetul producției Crulic a fost de 292.000 de euro (75% finanțare din România, inclusiv CNC, și 25% din Polonia). Polish Film Institute a finanțat cu 50.000 de euro, iar Fondul Regional din Cracovia a oferit 10.000 de euro.
Animația lui Ștefan Buzea, 1st Romanian 3D Stereoscopic animation experience, este o animație modernă cu influențe ale stilului nord-american DreamWorks Animation.The Scream, realizat de Sebastian Cosor, este o reinterpretare a cunoscutei opere expresioniste semnate de Edvard Munch.
Observator cultural
