Interviu cu Calin Cazan, creatorul primului lungmetraj de animatie SF romanesc

Calin Cazan, cunoscut ca realizatorul productiei Misiunea spatiala Delta, a scris un manual de animatie pentru incepatori si profesionisti.

A terminat Arhitectura, a debutat in lumea animatiei in 1976, la studioul Animafilm. A lucrat la Ubisoft, Namco si Amber Studio (firma care a creat jocul Cinderella Freefall dupa un concept Disney).

Cartea umbrelor miscate. Animatie pentru filme si jocuri video a aparut la editura Didactica Publishing House.

„Este un manual de sfaturi, un indemn la animatie, la intelegerea domeniului… Noi am mai vorbit despre asta. Animatia nu este o copie a realitatii, ci o interpretare a ei. Este un manual pentru cei care vor sa vada in animatie o activitate cu iz artistic”, a declarat Calin Cazan pentru proanimatie.ro.

„Am scris cartea dupa ce am vazut ca am adunat o multime de notite, multe de la Victor Antonescu, unele de la Laurentiu Sirbu sau Virgil Mocanu, sfaturi de la Dan Chisovsky, multe referate de pe urma cursurilor pe care le-am tinut si… m-am gandit ca pot folosi si altora.

Mi-as dori foarte tare… ca animatia romaneasca sa revina pe pozitia ei de odinioara, cand sediul ASIFA era in Romania, iar Pelicanul de Aur era festival international de animatie, de talia celor de la Varna sau Annecy, cand era recunoscuta la Cannes prin filmele lui Ion Popescu Gopo. Suna pretentios, dar mi-as dori o noua generatie de animatori – realizatori care sa lupte pentru nemurirea numelui lor, nu pentru painea cotidiana.

Se spune ”pana nu te lovesti cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos”. Am vrut sa dau altora macar o parte din experienta adunata, fara framantarile si eforturile… Sa primeasca, fara sa se loveasca cu capul de pragul de sus.

Cartea se adreseaza celor care vor sa inceapa sa lucreze in domeniu, dar si celor care vor avea in echipa animatori, sau spectatorilor pur si simplu. E o carte pentru curiosii care vor sa stie ce se intampla in spatele scenei, in spatele cortinei, in lumea manuitorilor de papusi si povesti”, a adaugat Calin.

Ultima oara cand ne-am vazut a fost la lansarea cartii tale. S-a intamplat inainte sa te pensionezi 🙂 Scolile si facultatile folosesc manualul tau de animatie?

Il folosesc cei de la SAE. Le-am lasat un exemplar celor de la Amber, altul lui Ovidiu Croitoru, la Arte Plastice – Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, in amintirea cursurilor pe care le-am tinut studentilor lui.

Care sunt primii pasi in ABC-ul animatiei?

Animarea unor obiecte simple. Mai bine zis, gandirea miscarii unor obiecte simple – minge, pendul, picaturi de ploaie, fulgi de nea… Apoi miscari de personaj – mers, fuga, saritura, etc. Apoi efecte animate…

Ce inseamna animatia?

Un mijloc pentru prezenta ideile, gandurile si realitatea. Nu e vorba de prezentarea realitatii – asta o poate face computerul, cu putin efort, prim motion capture. Animatia interpreteaza realitatea. Intr-un fel destul de decent, o spune si Disney cu unul din principiile sale – Exagerarea, spune Disney, este un efect special, util animatorilor… Miscarile animate care lupta pentru imitarea perfecta a realitatii pot parea plictisitoare. Nivelul de exagerare a unei miscari depinde de dorinta de a gasi realismul sau de a folosi un anume stil. Dincolo de exprimarea decenta a maestrului, as spune ca un simplu mestesugar va imita pe cat posibil, realitatea. Dar un creator o va prezenta din punctul lui de vedere.

Care sunt etapele realizarii unei productii de animatie?

Idee, scenariu,  decupaj, layout, schitele de personaje si de decor,  inregistrarea dialogurilor, modelarea personajelor (la 3D inseamna: modelare, rig, skin),  animarea personajelor,  filmare, montaj si mixaj (imagine și sunet). Sigur ca unele activitati merg in paralel. La sunet, dialogul determina lungimea unor scene si lipsinc. Dar zgomotele si muzica se pot desfasura in paralel cu restul activitatilor. Daca nu cumva apare o scena de dans, care poate determina ritmul si accentele unei animatii. Decorurile pot merge in paralel cu animatia. Animatorului ii trebuie doar prezenta unor repere (in 3D sunt place-holdere – adica obiecte simple, schematice, care tin locul obiectelor finale cu care personajul va interactiona).

Unde putem invata animatie?

La Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” Bucuresti – la profesorul Dan Chisovsky. La UNATC – la profesorul Radu Igazsag. Si la SAE predau eu.

La ce firme ai lucrat?

Din 1976 lucrez in animatie. Din 1992 am lucrat la firme cu capital strain. Din 1976 – Animafilm, din 1992 – DACODAC, din 1996 – Activ Group, apoi UBISOFT, 2010 – NAMCO, 2011 – City Interactiv, 2012 – Iminent SIEN, 2014 – Amber.

La ce proiecte ai lucrat? In ce a constat munca ta?

La Animafilm – lungmetrajele Misiunea Spatiala Delta si Fiul Stelelor, episoade din Stie Tot, cateva filme de autor. La Dacodac – serialul Caroline et ses amis. De aici incolo am devenitexecutant, mester, ceva de genul asta. Adica animator 3D. In general, pentru ca mi-am mai bagat nasul si la sunet, si la montaj. In principiu animator 3D, cu implicare si in modelare 3D (uneori esti silit sa lucrezi la pornirea proiectului, daca nu-ti place sa stai cu mainile-n san), mai ales cand restul echipei este de incepatori. Deci 3D – modelare, texturare, rig, skin, animatie. Si montaj in cazul unor prezentari.

Iti este dor de perioada cand ai lucrat la Animafilm si Dacodac?

Imi este dor de unii oameni. Colegi care nu mai sunt si care erau chiar oameni. Imi este dor de colegi, de atmosfera… Ei s-au maturizat, iar eu am imbatranit. Glumesc. E foarte placut.

Cum arata o zi de lucru la studiourile respective de animatie?

Ziua incepea la ora 8.00 si se termina cand era nevoie. La Animafilm am petrecut si nopti cu montajul si mixajul. La Dacodac era simplu. Terminam la 8.00 seara.

Cat a costat un minut de animatie in perioada comunista?

Cost total de 2700 dolari/ minut de film de animatie. La japonezi minutul de animatie ajungea la 1700 dolari. Costurile pentru un singur episod la Misiunea Spatiala Delta se ridicau la 200 de mii de lei, adica cam cat doua Dacii 1300 si jumatate.

Cum ai descrie activitatea Animafilm?

300 de „nebuni” talentati aduceau jumatate din bugetul cinematografiei romanesti. La Animafilm au lucrat multe personalitati, precum criticul de arta Virgil Mocanu, ilustratorul Laurntiu Sirbu, pictorul Sabin Balasa, etc. Balasa a realizat 3 filme de animatie la Animafilm.

Eu l-am admirat foarte mult pe Olimp Varasteanu. Cand l-am rugat sa schiteze patru personaje pentru productia  Delta, a lasat treaba, a pus mana pe o hartie A4, acuarele si mi-a trantit patru personaje, direct in culoare, fara schita in creion. Olimp Varasteanu a fost la studiourile Hanna – Barbera.

Mihai Badica a fost cel cu ideile minunate, exprimate in productii stop motion cu plastelina. Pentru aceste animatii, Badica a primit cateva premii internationale. Si Zoltan Szilagyi a primit premii internationale pentru filmele sale realizate la Animafilm. Nell Cobar a obrinut premiul intai la un concurs de grafica in Chicago. La Animafilm au lucrat multi, toti erau talentati si profesionisti.

Ati avut parte de infrastructura necesara pentru realizarea animatiilor?

Da. Si unde n-am avut, au aparut oameni priceputi. Erika Nemescu a inventat singura un moog synthesizer. Aveam truci rusesti de filmare, dar si SEIKI, aparatura specifica, cu filmare multiplan, panoramari mecanice sau automate, mese de montaj, aparate de retroproiectie… La sunet spatiul semana cu laboratoarele din filmele SF.

In 1990 am avut ocazia sa lucrez la un studio din SUA, Cinema Concept. Acolo am avut aceleasi dotari.

Cate filme de animatie producea Animafilm?

60 de filme pe an.

Ai avut parte de cenzura la Animafilm?

Nu. Victor Antonescu a fost cenzurat. A fost o aberatie. La lungmetrajul de animatie Robinson Crusoe, s-a trezit cineva sa spuna ca apareau canibali in film si asta inseamna ura de rasa sau ceva asemanator. Asa ca i-au retras filmul din cinematografe. Desi cartea lui Daniel Defoe era in librarii, nu a fost cenzurata. Roland Pupaza a facut inchisoare pentru ca a spus ceva.

Cum puteai sa te angajezi la Animafilm?

Proba de desen, apoi cursul de animatia al lui Victor Antonescu. Dintre cei care faceau cursul, intrau cam jumatate. La cursul la care am fost eu, din 12 au reusit 5 persoane: eu, Mihai Surubaru, Valentin Eliseu, Mihail Marian si inca o persoana care nu a acceptat sa lucreze la Animafilm. Au existat si cazuri speciale, precum Octavian Frecea. El a venit direct de la televiziune, unde facuse un serial de animatie minunat.

Fiica celebrului general de Securitate Externa Ioan Mihai Pacepa a lucrat la Animafilm. Te rog sa vorbesti despre fosta ta colega. Era talentata? Ce animatii a realizat? Ce face in prezent? Este in SUA?

Dana Pacepa a lucrat la decoruri. Era foarte buna la scenografie. Si sotul ei (Radu Damaceanu) a lucrat la Animafilm. Amandoi erau talentati. Nu stiu ce fac acum.

Ultimul tau job a fost la Amber Studio. Ce faceai acolo?

Am facut de toate. Animatia a fost principala ocupatie, dar am avut si modelare decor, editare filme de prezentare, concept de personaje sau decoruri…

Ce face un animator intr-o companie de games?

La jocuri ai o lista de animatii – spawn, walk, attack, special attack, receive, death – la care durata variaza de la un personaj la altul.

Ce parere ai despre activitatea companiilor din industria games din Romania?

Exista multa fantezie. Constransa, incorsetata de principii de marketing care, de dragul incasarilor, sunt in stare sa omoare rolul cel mai important al jocurilor – educatia.

Cati specialisti in domeniul animatiei lucreaza in aceasta industrie?

Multi. Fiecare firma de gaming are cam 10 – 15. Cred ca e vorba de cateva sute la nivel national.

Ce faci acum? Te plimbi mult, citesti… ? Cum este la pensie?

Inca nu m-am obisnuit. Am destula treaba. Ajut pe unde pot.

Ce sfaturi ai pentru tinerii interesati sa lucreze in acest domeniu?

Pare un drum greu si lung. Dar e atat de frumos, de variat, plin de surprize, „vesnic” nou. O zi nu seamana cu cealalta. Nu te plictisesti. Domeniul este minunat.