Noul film al studiourilor DreamWorks, Rise of the Guardians/Cinci eroi de legendă, e un soi de Ligă a Supereroilor în care supereroii sunt înlocuiți cu personaje de poveste: Moș Crăciun, Iepurașul de Paște, Zâna Măseluță, Omul de nisip (sau Moș Ene, cum i-am zice noi în România) și Jack Frost, cel care aduce gerul și zăpada, își unesc forțele pentru a-i apăra pe copiii lumii de maleficul Pitch Black/the Bogeyman, sau, cum i s-ar zice la noi, Bau-Bau. Pe lângă misiunea împotriva adversarului aducător de coșmaruri, Jack Frost, înfățișat aici ca un etern adolescent cu părul alb și înarmat cu o cârjă care îngheață tot ce atinge, mai are un scop: să afle de unde vine și cine a fost înainte de a deveni Jack Frost.
dreamworksanimation.tumblr.com
www.facebook.com/RiseoftheGuardians
Cel mai mare atu al filmului îl constituie, fără doar și poate, efectele vizuale, care sunt de-a dreptul amețitoare- pe alocuri, totul pare mai degrabă o prezentare a posibilităților artiștilor de la DreamWorks întru impresionarea altor potențiali clienți și angajatori decât un film propriu-zis. Omul de nisip și antagonistul Pitch Black, care e însoțit pretutindeni de cai negri monstruoși (dar excelenți ca design) ce întruchipează temerile și coșmarurile copiilor, au parte de cele mai spectaculoase efecte speciale. În plus, fiecare dintre cei cinci protagoniști are un univers propriu construit cu migală, bogat în culori, simboluri și fel de fel de imagini frumoase la care nu poți decât să rămâi cu gura căscată și să te miri cât de mult s-a șlefuit animația computerizată în zilele noastre.
Oamenii de la DreamWorks au făcut niște alegeri interesante (care ar fi putut să iasă foarte prost, dar s-au dovedit inspirate) atunci când au construit personalitatea protagoniștilor: Moș Crăciun e, în varianta lor, un rusnac voinic și tatuat, cu tot cu accent rusesc și căciulă siberiană, care folosește nume de compozitori ruși pe post de vorbe de ocară (mi s-a părut amuzant să-l aud pe Moș exclamând Șostakovici! când s-a lovit căzând din sanie sau ceva de felul ăsta, deși e cu siguranță o glumă care a zburat peste capul spectatorilor copii), Iepurașul de Paște e australian și înarmat cu un bumerang, Zâna Măseluță e o creatură jumătate om, jumătate pasăre. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe despre fiecare dintre ei ,de pildă, cum au ajuns ei să fie personaje mitice, pentru că filmul a acordat atenție în direcția asta numai lui Jack Frost, dar, per ansamblu, cei cinci eroi de legendă sunt bine creionați, iar interacțiunile dintre ei sunt simpatice.
Din păcate, nu am fost la fel de plăcut impresionată de poveste în sine, poate și pentru că am urmărit filmul într-un cinematograf fără încălzire, ceea ce e posibil să mă fi făcut cam morocănoasă. Conflictul inițial: „noi iubim copiii și vrem să-i apărăm, Pitch Black vrea să-i sperie” e stabilit foarte repede și nu i se adaugă mare lucru pe parcursul filmului, așa că tot ce ne rămâne e să vedem aceeași idee repetată de foarte multe ori în nenumărate lupte pline de sclipici vizual dar fără prea multă substanță. În plus, „Rise of the guardians” suferă de acea boală cam supărătoare a filmelor pentru copii americane pe care o să o numesc lecționită: vrea neapărat să ne livreze o lecție sentimental-dulceagă,iar în acest caz lecția cu pricina („credeți în Moș Crăciun/Iepurașul de Paște din toată inima și el va deveni adevărat!”) sună puțin a îndemn cinic la consumerism în urechile unui adult. Aș fi preferat, să zicem, „Crăciunul/Paștele e important pentru că e un prilej de reunire a familiei/prietenilor/oamenilor pe care îi iubim”, o lecție la fel de omniprezentă în filmele de gen, dar ceva mai autentică și ușor de înghițit. De asemenea, mi-ar fi plăcut ca animatorii să nu fi încercat să facă personaje umane cu aspect realist: copiii din film arată ușor înspăimântător, ca niște păpuși de plastic, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi optat pentru un design mai caricatural. Personajele generate pe calculator n-or să arate cu adevărat realist prea curând, așa că poate ar fi bine ca studiourile de animație să renunțe la idee momentan.
Studiourile Dreamworks au făcut însă cu siguranță un pas înainte și au reușit în sfârșit să facă un film în care umorul e simplu și universal în loc de obișnuitele gaguri despre flatulență, referințe la vedete contemporane și alte asemenea. Vocile actorilor sunt de asemenea foarte reușite (în special Jude Law în rolul negativ). Cinci eroi de legendă e un film plăcut, cu destule calități, și un ingredient bun pentru o seară în oraș, deși nu unul din cale afară de memorabil.
Sursa foto: www.facebook.com/RiseoftheGuardians
