Filmul de animație Disney Zootopia 2 a înregistrat încasări globale de 1,65 miliarde de dolari. În China, producția a obținut peste 500 de milioane de dolari.
Zootopia 2 nu este un caz izolat. Mai multe titluri cinematografice americane generează încasări uriașe pe piața chineză. Oricât ar încerca administrația Trump să impună taxe producțiilor cinematografice care externalizează anumite etape ale realizării filmelor, Hollywoodul continuă să depindă semnificativ de China.
Potrivit informațiilor din presa occidentală, autoritățile chineze accelerează procesul de modernizare a țării în cadrul actualului model de „socialism de piață”, încurajând totodată imitarea stilului de viață occidental. Acest lucru se manifestă prin acordarea unor libertăți limitate, precum accesul la cultura pop contemporană din SUA, Japonia, Europa și Coreea de Sud.
În China se deschid zilnic zeci de săli de cinema, iar în unele regiuni acest tip de divertisment este descoperit pentru prima dată. China este a doua cea mai mare piață cinematografică din lume, după Statele Unite, cu încasări anuale de aproximativ 6–7 miliarde de dolari.
Producători și regizori americani afirmă în interviuri că filmele americane, în special animațiile, sunt distribuite în China și în format 3D stereoscopic, un mod de vizionare descoperit relativ recent de publicul chinez. Hollywoodul este conștient că publicul nord-american și european și-a pierdut interesul pentru acest format.
Încă dinainte de pandemie, presa americană a relatat că marile studiouri produc uneori două versiuni ale aceluiași film: una pentru publicul occidental și alta pentru China. Filmele difuzate pe piața chineză sunt modificate pentru a respecta cenzura locală și pentru a evita sensibilitățile politice și culturale, inclusiv referințele LGBTQ+.
În anumite cazuri, scenariile sunt adaptate prin inserarea unor scene specifice sau chiar prin modificarea finalului. Costurile ridicate ale realizării mai multor versiuni au alimentat suspiciunea că varianta destinată Chinei ajunge adesea să fie difuzată și în restul lumii. Un exemplu este franciza Transformers, unde finalul prezintă personajele pozitive alături de armata chineză — versiune difuzată inclusiv în Europa.
Există și situații în care producții americane, precum franciza DreamWorks Kung Fu Panda, au fost realizate în China, beneficiind de finanțare din partea autorităților locale.
În ciuda tentativelor administrației Trump de a poziționa Hollywoodul într-o relație conflictuală cu China, realitatea este că industria cinematografică americană, aflată de câțiva ani într-o criză, are nevoie de această piață. Abundența continuărilor, remake-urilor și filmelor cu supereroi reflectă teama studiourilor de eșec financiar.
Studiourile sunt frecvent criticate pentru renunțarea la subiecte originale și sensibile — legate de condiția umană, drepturile omului sau politică — teme dificil de controlat de departamentele de marketing și potențial deranjante pentru autoritățile chineze.
În contextul transformărilor profunde ale pieței cinematografice americane și al achizițiilor realizate de marile companii de tehnologie, filmul american devine un produs emblematic al globalizării. Acesta pare să pregătească societățile occidentale și China pentru un viitor în care corporațiile vor avea un rol tot mai important în guvernarea statelor.
În prezent asistăm deja la tentative ale unor corporații de a influența politica mondială. Realitatea pare desprinsă din scenariile filmelor SF americane.
Recent, compania Disney a anunțat că investește 4,4 miliarde USD în China.
