Anim’est – cel mai important festival de film din Bucureşti şi al doilea cel mai important din ţară, după Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF).
Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est 2012, care se desfăşoară între 5 şi 14 octombrie, în Bucureşti, reuneşte 312 scurtmetraje, 23 de lungmetraje, evenimente speciale, precum Animash şi The Night of the Animated Bad Taste, şi celebrităţi ca Daniel McCoy, de la studioul Pixar, regizor tehnic pentru o serie de animaţii cunoscute precum Up, Ratatouille şi Finding Nemo. Vlad Ilicevici, director executiv al festivalului, a anunțat la conferinţa de presă că Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a decis să ignore parţial Anim’est, în ciuda faptului că este cel mai important festival de film din Bucureşti şi al doilea cel mai important din ţară, după Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Potrivit site-ului CNC, la sesiunea de finanţare pentru evenimentele organizate în perioada 1 iulie-30 decembrie 2012, Festivalul Anim’est a primit o finanţare de 100.000 de lei.
În acest an, evenimentul se va desfăşura la Cinema Patria, Cinema Studio şi la Club Control din Capitală. În competiţia de lungmetraj se regăsesc 5 titluri: Alois Nebel (regia Tomáš Lunák), propunerea Cehiei pentru Oscar, Fat, Bald, Short Man (regia Carlos Osuna), o comedie amăruie despre complexele unui bărbat de vîrstă mijlocie, Children Who Chase Lost Voices from Deep Below, o animaţie japoneză semnată de Makoto Shinkai, regizor deja numit de critici „noul Miyazaki“, Selkirk, the True Robinson Crusoe (regia Walter Tournier) şi Daddy, I’m a Zombie, o animaţie de Joan Espinach şi Ricardo Ramón, nominalizată la premiile Goya 2012.
În secţiunea Balkanimation, 14 filme din Grecia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Turcia, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi România se luptă pentru trofeu, iar în competiţia naţională, nu mai puţin de 21 de titluri au fost selectate. Doi dintre animatorii care au concurat anul trecut în competiţia românească se întorc – Andra Berilă, cu Cloudman, şi Török Tihamer, cuPlayground. Codrin Iftodi, monteurul deja celebrului Outrageously Disco, concurează cu Mobilfonul/ The Mobilphone, iar The Little Dark de Victor Ionescu este prezent în ambele secţiuni.
Pe lîngă secţiunile competitive, Festivalul Anim’est face în fiecare an o paradă a animaţiilor (lungmetraje şi scurtmetraje) premiate prin festivaluri de pe tot globul. Denumită pînă acum Mozaic, secţiunea are un nume nou începînd de anul acesta: Animash. Pe lîngă 9 lungmetraje, secţiunea oferă şi 34 de scurtmetraje pe care spectatorii le pot vota, iar cîştigătorul va primi premiul publicului, oferit de Sony.
Unul dintre titlurile prezentate în cadrul secţiunii Animash Features este şi ParaNorman, filmul care va marca de altfel şi deschiderea oficială a festivalului, fiind proiectat în premieră absolută în România, pe 5 octombrie, de la ora 19.00, la Cinema Patria.
Pentru închiderea festivalului, organizatorii au pregătit un eveniment audio-vizual inedit, un spectacol al olandezei Sonja van Hamel, după gala de decernare a premiilor Anim’est, programată sîmbătă, 13 octombrie, de la ora 19.00, la Cinema Patria. Pe de altă parte, Germania va fi în acest an în prim-plan la Anim’est, în calitate de ţară invitată. Stuttgart Animation Film Festival, unul din cele mai importante festivaluri de profil din lume, va prezenta la Anim’est, în cadrul secţiunii Festival Invitat, o selecţie de scurtmetraje alese din competiţia sa, iar HFF Postdam va fi Şcoala Invitată, care va aduce cele mai proaspete producţii ale sale. Evenimentele speciale vor fi nelipsite la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Anim’est. Senzaţiile tari de la Creepy Animation Night ajung deja la a patra ediţie, dar 2012 aduce în premieră încă un eveniment special: The Night of the Animated Bad Taste. Pe 6 octombrie, de la ora 23.00, o noapte delicioasă de kitsch şi erotic îi aşteaptă la Cinema Patria pe cei mai dezinhibaţi fani ai animaţiei. De la clipuri pornografice de la începuturile cinematografului pînă la caricaturi, filme underground şi stereotipuri comerciale, trailere, clipuri Beatles reanimate în stil Hanna & Barbera, varianta sovietică a lui Goofy, Captain America şi Popeye, colecţia de „dubioşenii“ trece prin toate tehnicile şi genurile, invitînd publicul să se întrebe ce înseamnă cu adevărat prost-gust.
Totodată, renumitul studio american specializat în animaţie stop-motion Laika va avea parte de o prezentare specială în cadrul secţiunii Studio Invitat. Laika este unul dintre cele mai importante studiouri dedicate filmului de animaţie stop-motion, avînd în portofoliu filme precum Coraline şi ParaNorman. Pe 7 octombrie, de la ora 20.30, la Cinema Patria, după proiecţia filmului Coraline, spectatorii vor putea asista la o prezentare specială a studioului Laika, susţinută de Mark Shapiro, Head Of Entertainment Brand Marketing. Acesta va prezenta un making-of despre sutele de obiecte realizate manual pentru ParaNorman, va da detalii, însoţite de imagini, din laboratorul filmului şi va aduce la Bucureşti cîteva dintre păpuşile animate.
Totodată, Ülo Pikkov, cîştigătorul Trofeului Anim’est de anul trecut (Body Memory), va prezenta pe 9 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio, un program special compus din toate filmele realizate de el, urmate de scurte prezentări. Spectatorii vor avea astfel ocazia să revadă Body Memory. Pe 10 octombrie, la Studio, tot de la ora 18.00, producătorul francez Jean Pierre Lemouland, fondatorul unuia dintre cele mai importante studiouri de animaţie din Franţa, JPL Films, va fi protagonistul unei alte prezentări speciale din cadrul festivalului. Pe de altă parte, spectatorii cu vîrste între 4-14 ani vor fi răsfaţaţii acestei ediţii: în cele două weekenduri, 6-7 şi 13-14 octombrie, Minimest, secţiunea de proiecţii şi activităţi dedicate copiilor, a pregătit un program din care nu lipsesc filmele de animaţie de mare succes (Madagascar 3 şi Puss in Boots).
Interviu cu Mihai MITRICĂ, directorul Festivalului Internațional de Animație Anim’est
Ce înseamnă Anim’est pentru România?
Anim’est este cel mai mare eveniment de film de animație din România unde poți interacționa cu industria animației europene și mondiale.
De ce a apărut acest festival? Se știe că nu avem o industrie a animației. De asemenea, nu avem o școală de animație. Şi totuși, avem un festival dedicat acestei arte. Credeţi că Anim’est poate schimba ceva pentru atragerea investițiilor în acest domeniu?
Festivalul a apărut tocmai pentru a umple acest gol în peisajul cultural românesc. La vremea aceea, în 2006, nu existau nici măcar festivaluri de scurtmetraj, însă pe acestea le puteai vedea în cadrul festivalurilor de lungmetraj de la noi. Nu puteai vedea nicăieri filme de animație. Nu numai că nu avem o industrie a animației, dar nu avem nici industrie cinematografică. Cu 10 sau 15 lungmetraje pe an nu putem vorbi de o industrie. Anim’est a schimbat optica și mentalitatea în ceea ce privește animația, cel puțin în București. Acum publicul cinefil nu mai identifică animația cu Tom și Jerry și cu Mickey Mouse; deja, după 6 ani de festival, există o generație care a crescut cu Anim’est.
Ce aduce nou ediția din acest an?
În primul rînd, mai mulți invitați străini ca și în ceilalți ani, adică în jur de o sută. Ediția de anul acesta va fi concentrată în două cinematografe: Patria și Studio – așadar mult mai mulți animatori, producători și jurnaliști pe metru pătrat. Aducem încă o noapte întreagă de animații neconvenționale, sîmbătă, 6 octombrie, pe care am numit-o „noaptea animației de prost-gust“, ce constă în proiecții unice ale unor colecționari de filme de animație ce nu se pot vedea în altă parte.
În acest an care este mesajul festivalului?
„Join the miracle of animation.“
La ediția din acest an, colaborați și cu UCIN? În programul festivalului, menționați sala de la Cinema Studio (care aparține UCIN-ului) pentru proiecțiile Anim’est.
Da, cei de la UCIN au fost deschiși și ne-au ajutat mult cu Cinematograful Studio, unde condițiile de proiecție și nu numai sînt foarte bune.
Colaborați și cu Asociația Filmului de Animație din cadrul UCIN?
Colaborăm în sensul în care dînșii sînt invitați la festival și de multe ori ne onorează cu prezența. Mai mult în competiția Anim’est s-au regăsit lucrări ale membrilor asociației: Adrian Băluță, Octavian Frecea sînt cei mai activi membri.
Anim’est-ul va avea și proiecții de filme de animație 3D?
Nu. În primul rînd, nu există condiții de proiecţie 3D stereoscopic în cele două cinematografe cu care colaborăm, iar în al doilea rînd, Anim’est preferă 2D-ul…
Ce înseamnă competiția românească din cadrul Anim’est? Ce poți spune despre scurtmetrajele românești prezente în ultimii ani în competițiile Anim’est? Cine le realizează? Sînt create în facultățile de artă? Sînt făcute în timpul liber al celor care lucrează în industria publicității?
An de an, Anim’est a impulsionat producția independentă de animație autohtonă. Sînt animatori care au făcut un scurtmetraj special pentru Anim’est, fapt pentru care ne simțim onorați. Este adevărat că filmele de animație românești suferă la toate capitolele, dar mai ales la scenariu. Asta pentru că nu există o școală în care acești creatori să poată învăța cum se scrie un scenariu de film de animație. Asta am încercat să facem la Worsheep pe care Anim’est îl organizează anual. La Worsheep invităm specialiști în scenaristică. Realizatorii de cele mai multe ori sînt studenți fie de la Arte, fie de la UNATC, fie de la Arhitectură. Există și unele scurtmetraje făcute de cei care lucrază în publicitate, însă numărul lor a scăzut considerabil în ultimii ani.
Cum ai descrie animația contemporană românească?
La început de drum. Încă nu există o idee, o coeziune, însă sînt oameni destul de talentați care, dacă ar fi ajutați financiar, astfel încît să se focuseze doar pe așa ceva, sînt convins că rezultatele ar fi extraordinare.
Ați primit finanțare de la CNC, Ministerul Culturii, ICR, AFCN… pentru Anim’est?
Da, am primit finanțare de la CNC, AFCN și ARCUB. Fără ei, această ediție a festivalului nu ar fi avut loc. Cifrele sînt trecute pe site-urile respective. Din păcate, în acest an, ICR, datorită problemelor politice mai ales, nu ne mai sprijină. ICR-ul avea un rol foarte important în organizarea Anim’est nu numai din punct de vedere financiar. Vorbind despre finanțare, aș vrea să subliniez că, în acest an, pentru prima dată, avem bani europeni prin programul MEDIA al Uniunii Europene, ceea ce demonstrează că am intrat în elita festivalurilor europene care primesc acest grant, festivalul fiind un semn că ceea ce facem noi este bine. Sîntem singurul festival, după TIFF, care primește această finanțare.
Anim’est-ul va fi și la Cluj și Chișinău?
Da. La Cluj, pe 26-28 octombrie, și la Chișinău, în perioada 1-4 noiembrie.
În Republica Moldova, Anim’est-ul este singurul festival de film de animație? La Chișinău va fi ceva special pentru publicul de acolo? Vor exista proiecții basarabene și rusești? Ce poți să-mi spui despre animația basarabeană?
Anim’est-ul este singurul festival de film de animaţie din Basarabia. Anul acesta, nu vor mai fi proiecții de filme moldovenești pentru că nu mai avem ce să prezentăm. Vor fi prezentări de studiouri de animație din Moldova, însă aducem un program destul de consistent și de divers, astfel încît fanii noștri – veniți în număr extrem de mare anul trecut la festival – să se bucure din plin de acesta.
sursa foto: Anim’est, fotografie realizata de Adi Marineci. In imagine este Mihai Mitrica
