„Am experienţă şi perseverenţă îndeajuns cît să duc un proiect de calitate la bun sfîrşit“
Români la Disney
Există români care reuşesc în industria animaţiei internaţionale. Ne uităm cu plăcere la producţiile Disney şi de multe ori nu ştim că acestea sînt realizate şi de români. Aproape în fiecare colţ al lumii există un român care a lucrat pentru studiourile Disney. În Spania, animatorul spaniol de origine română Bujor Ştefănescu, din Madrid (fost animator la studioul Animafilm), a participat la realizarea filmului de animaţie Disney Crăciunul lui Goofy (1995). Numele românului George Mihai Alecu-Sima, din SUA, se regăseşte pe genericul filmelor de animaţie Disney A Christmas Carol/O poveste de Crăciun (2009) şi Mars Needs Moms/ Mămici pentru Marte (2011). În SUA este şi românul Mircea Mantta, fost animator la studioul Animafilm, timing director la Disney. Acesta a participat la realizarea serialelor de animaţie Disney Sofia the First/Sofia Întîi (2013), Special Agent Oso/Agent Special Oso, Phineas and Ferb/ Phineas şi Ferb, My Friends Tigger & Pooh/ Prietenii mei Tigger şi Pooh, Timon & Pumbaa, Aladdin, The Little Mermaid/ Mica sirenă, Goof Troop, The New Adventures of Winnie the Pooh. Mircea Mantta a fost timing director şi la lungmetrajele de animaţie Disney, precum Kim Possible: A Sitch in Time (2003), Piglet’s Big Movie (2013), The Hunchback of Notre Dame 2 (2002), Winnie the Pooh: Seasons of Giving (1999), Pocahontas 2: Journey to a New World (1998), Goof Troop Christmas şi DuckTales: The Movie – Treasure of the Lost Lamp. Vă reamintesc că Alexandru Popescu, de la The Moving Picture Company (MPC) Londra, una dintre cele mai mari companii de efecte vizuale din lume, a lucrat la producţii Disney precum John Carter (2012) şi Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides/ Piraţii din Caraibe: Pe ape şi mai tulburi (2011). În urmă cu cîteva luni, am fost contactat de Sorin Oancea, din Australia, director de animaţie, regizor şi scenarist. După cîteva conversaţii pe Skype şi o întîlnire face to face, am aflat cum a reuşit în industria animaţiei internaţionale. Recent, Sorin Oancea a finalizat producţia la cel mai nou serial de animaţie Disney, Buticul lui Minnie.
De ce ai ales să lucrezi în industria animaţiei? Cum ai debutat în acest domeniu?
Animaţia m-a fascinat dintotdeauna atît prin puterea ei magică de reprezentare şi comunicare, dincolo de realitate, cît şi prin natura ei esenţial ideatică şi suprarealistă. Eram fascinat de animatori, ca de adevăraţi magi şi alchimişti vizuali, care puteau transforma şi crea lumi noi cu fiinţe însufleţite. Cred că am purtat acest mesaj în stilul şi conţinutul primului meu film, Icon (1998), cînd eram student. Debutul profesional mi l-am făcut ca digital ink and painter şi compozitor digital pentru filmulWinning It al lui Max Bannah, unul dintre clasicii animaţiei australiene independente.
Ai absolvit Queensland College Of Art şi Grifitth University – cu titlu de onoare în animaţie. De la cine ai învăţat animaţie?
Îmi face plăcere să-i menţionez măcar pe cîţi va dintre cei care mi-au direcţionat primii paşi în domeniu: John Eyley, Kevin Roper, Max Bannah, ca animatori şi regizori de animaţie. Pe de altă parte, sînt cei care m-au iniţiat în teoria artelor, film, filozofie: Keith Bradbury şi dr. George Petelin. Pe parcurs, am învăţat şi de la diverşi mentori legendari care ne vizitau universitatea, iar indirect, am învăţat de la toţi clasicii şi maeştrii din domeniu.
La ce producţii de animaţie ai lucrat?
Dintre producţiile mai cunoscute, am lucrat la Dream Time, Duck Dodgers, FARMkids, Secret Millionaires Club, Gisele and the Green Team şiButicul lui Minnie.
La serialul FARMkids ai fost scenarist şi regizor? Vorbeşte-mi despre acest serial de animaţie. Este un serial conceput de tine? Cine este producăorul serialului?
FARMkids reprezintă debutul meu regizoral şi de scenarist. Am fost implicat de la început în dezvoltarea conceptului şi pe o idee iniţială a lui Scott Strachan, creatorul şi producătorul serialului. Premisa serialului ţine de situaţia ironică a unui grup de animale de fermă care nu ştiu nimic despre viaţa la ţară sau despre mediul lor natural în care sînt brusc abandonate după o viaţă la oraş, ca vedete răsfăţate într-o grădină zoologică ambulantă. Serialul este o comedie plină de acţiune şi spirit care se adresează copiilor între 6 şi 12 ani, a fost vîndut în peste 120 de ţări şi a fost premiat doi ani consecutiv la Australian Effects & Animation Festival, la Sidney. Producţia a fost achiziţionată de Disney Latin, care se ocupă de distribuţia serialului în toată America Latină.
Cum ai ajuns să lucrezi la seriale ale companiei Walt Disney?
O uşă duce spre alta… Studiourile Disney subcontractează o parte dintre producţiile lor unor studiouri de vîrf din întreaga lume. Animaţia pentru cele trei sezoane a serialului Buticul lui Minnie a fost executată în Australia de studioul Liquid Animation. Cînd mi s-a oferit să fac munca de director de animaţie la Buticul lui Minnie, sezoanele doi şi trei, 30 de episoade în total, lucram ca regizor pentru spoturi publicitare animate.
În România, Buticul lui Minnie a fost difuzat pe Disney Channel şi Disney Junior. Poţi oferi detalii din munca ta de director de animaţie la acest serial? În ce constă munca ta la producţia Disney?
Buticul lui Minnie a fost difuzat în România – primele două sezoane, 20 de episoade în total – şi cred că putem aştepta sezonul al treilea, pentru care au fost produse încă 20 de episoade. Pentru începerea producţiei, noi primeam de la Disney storyboard-ul şi animatic-ul, împreună cu coloana sonoră şi designurile necesare fiecărui episod: caractere, efecte etc. Ca director de animaţie, lucram cu animatorii pentru aducerea la viaţă a personajelor, cadru cu cadru, scenă cu scenă. În afară de interpretarea şi dezvoltarea acţiunii şi a dialogurilor din storyboards, rolul meu avea în vedere asigurarea calităţii în producţie. De asemenea, am supervizat toate aspectele legate de partea de modelare, textură, culoare şi lumină.
Poţi vorbi despre ceea ce urmează să apară în sezonul nou din Buticul lui Minnie? Ce vor putea vedea telespectatorii în episoadele care vor urma să fie difuzate la nivel mondial?
Pot spune numai că sezonul nou are mai multe episoade; scopul serialului a crescut considerabil în dimensiune şi complexitate. Acţi – unea se desfăşoară într-un cadru mult mai larg, cu mult mai multe personaje, cu aventuri surprinzătoare, în locuri noi din toată lumea. Este un serial cu un umor surprinzător, inteligent şi care-i va atrage şi pe părinţi, alături de copiii lor. În acest caz, misiunea noastră a fost îndeplinită, pentru că targetul serialului este familia.
Cîte episoade aţi regizat la serialele de animaţieSecret Millionaires Club şi Gisele and The Green Team? Despre ce este vorba în aceste producţii TV?
La aceste seriale animate în Flash, am fost regizor. Secret Millionaires Club este un serial educaţional, unul dintre puţinele care au ca temă educaţia financiară – de mare relevanţă în ziua de azi. Premisa porneşte de la un grup de copii care învaţă să devină antreprenori de business şi îl au ca mentor pe Warren Buffet, al doilea cel mai bogat om din lume după Bill Gates. Warren Buffet, o personalitate de mare influenţă în lumea financiară, oferă vocea personajului care îi poartă numele în serial. Acest serial a fost bine mediatizat şi în presa americană, specialiştii spunînd că nu numai copiii pot învăţa din mesajele acestuia, dar şi oamenii de business experimentaţi. Sub aparenta simplitate, se ascund adevărate perle de înţelepciune de la cel supranumit Oracolul din Ocklahoma, Warren Buffet. În acest serial, am regizat şi un segment special care i-a avut invitaţi pe Bill Gates şi Charlie Munger – doi prieteni şi colaboratori apropriaţi ai lui Warren Buffet. Acest segment a fost prezentat la deschiderea celebrei întîlniri anuale a acţionarilor firmei Berkshire Hathway, un fel de Woodstock financiar care atrage mii de businessmeni şi acţionari din întreaga lume. După terminarea acestei serii de 26 de episoade (cinci minute pentru fiecare episod), conceptul a fost preluat de Hub Network, în SUA, şi episoadele au fost extinse la 22 de minute. Nu am rămas să regizez în continuare, dar am continuat să colaborez cu echipa în calitate de consultant de scenarii. Acest serial a avut ca invitaţi celebrităţi precum David Beckham, Jazzy Z, Beyonce şi mulţi alţii, care, prin talent, muncă şi succes antreprenorial, ajută la întărirea mesajelor pozitive din serial. În Gisele and The Green Team, cel de-al doilea serial pe care l-ai menţionat, protagonista este un personaj bazat pe Gisele Bündchen, unul dintre cele mai faimoase fotomode le internaţionale şi o activistă puternică pentru salvarea mediului înconjurător, în special în Brazilia. Salvarea mediului înconjurător este şi tema show-ului, care cuprinde multe informaţii de actualitate pe care sînt sigur că nu numai copiii le vor găsi relevante.
Intenţionezi să înfiinţezi un studio de animaţie în România?
Mă interesează ideea, cred că există oportunităţi prin poziţia României în UE, dar încă mă mai documentez despre mersul industriei şi al pieţei. Mă interesează colaborarea cu actualele studiouri care au în plan dezvoltarea proiectelor proprii sau lucrează cu studiouri străine.
Ce părere ai despre animaţia europeană şi americană?
Aici pot să fiu scurt: este la fel ca întotdeauna. Deşi Europa pare mai interesantă pe partea de animaţie independentă, SUA rămîne un lider incontestabil din punct de vedere creativ şi tehnic. În ultimii cinci ani, producţiile şi studiourile au avut de suferit enorm ca urmare a crizei financiare – multe studiouri s-au închis sau s-au micşorat substanţial –, şi asta se resimte în filmele de pe piaţă, în calitatea acestora şi în performanţa acestora la box-office. În orice caz, SUA rămîn motorul industriei de film şi TV, iar influenţa lor se resimte puternic în tot restul lumii.
Ce poţi să-mi spui despre industria animaţiei din Australia?
Subvenţiile de stat şi sistemul de impozitare în domeniu ajută la dezvoltarea producţiilor animate proprii şi atrag, în acelaşi timp, producţii sau coproducţii mari din SUA, Marea Britanie sau China. În orice caz, industria australiană este bogată şi creativă în conţinut, bazată pe studiouri butic independente, care se ocupă cu reclame, seriale TV şi web, dar şi studiouri high-end care angajează sute de oameni, cum ar fi Animal Logic, care produc filme şi efecte speciale de vîrf în producţii internaţionale.
Am înţeles că ai lucrat în India şi China, ce ne poţi spune despre industria animaţiei din Asia?
Am lucrat în China şi în India la producţii americane şi australiene. În afara costurilor mai reduse legate de mîna de lucru, industria chineză este extrem de competitivă, pentru că este sprijinită şi de Stat, interesul fiind să genereze locurile de muncă. Pe termen lung, aşa cum se observă deja, atenţia se va muta la producţia autohtonă, pentru a servi o piaţă internă cu un potenţial enorm şi, în acelaşi timp, pentru a proteja şi reafirma identitatea culturală chineză.
Dacă ar fi să te descrii, ce ai spune despre tine? Eşti un vizionar?
Vizionar este un cuvînt mare, care poate trebuie justificat printr-o operă cu adevărat revoluţionară. Deocamdată, mă mulţumesc să pot spune că am o viziune clară în ceea ce fac, sînt inspirat şi am experienţă şi perseverenţă îndeajuns cît să duc un proiect de calitate la bun sfîrşit.
Reflective Matter este firma ta? Este un studio de animaţie?
Da, este firma mea, prin intermediul căreia execut proiecte comerciale mai mici şi proiecte personale. Mi-am propus să realizez două scurt – metraje de animaţie. Strategic vorbind, dacă aceste filme vor avea impactul pe care cred că ar trebui să îl aibă prin concept, estetică, calitate şi tehnică, vor genera suficient interes pentru a atrage investitori pentru dezvoltarea şi producerea unor proiecte proprii cu potential de piaţă pe toate platformele – film, web, jocuri. Toate studiourile de succes au început cu o strategie similară precum Disney, Pixar sau Blue Sky, în SUA, sau în Europa, mai aproape de casă, Platige Image din Polonia sau Polynoid din Germania, pornind de la proiecte mici, dar originale. În prezent, aceste studiouri de animaţie lucrează la proiecte de mare anvergură şi cu sute de angajaţi. Cred că, în România, ar fi timpul să urmăm aceste exemple pentru a ne reafirma talentul creativ şi identitatea noastră culturală şi în acest domeniu, dar şi pentru a creşte o industrie esenţială acestei lumi noi în care trăim.
