Bucureștiul redevine capitala animaţiei.
Anim’est-ul (4-13 octombrie 2013) a primit 100.000 lei de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Finanţarea a fost făcută în afara sesiunii de concurs a CNC, „în situaţii excepţionale“. Cea de-a opta ediţie Anim’est va avea loc în perioada 4-13 octombrie, la cinematografele Patria, Studio, „Elvira Popescu“ și în Club Control din Capitală.
Anim’est este cel mai important festival de film din Bucureşti şi al doilea ca importanţă din ţară, după Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). De ce Anim’est este ignorat de autorităţi? Care crezi că este motivul?
Din nefericire, nu am nici un răspuns la problema asta, nu înţeleg de ce ne-au ignorat mai bine de şapte ani. Ce e totuși îmbucurător este că lucrurile par să se schimbe. După ce ne-au subfinanţat ani de zile, Centrul Naţional al Cinematografiei ne-a respins complet la ultima sesiune de finanţare. Ceea ce era absurd, avînd în vedere statutul și realizările festivalului. Era ultimul tun al fostei conduceri. Apoi a plecat Șerbănescu și a venit noul director, Mihai Kogălniceanu. Am cerut o întrevedere cu el și ne-am întîlnit la puţin timp după aceea. Obișnuit cu indiferenţa aproape dispreţuitoare cu care ne trata Șerbănescu, am fost surprins de bunăvoinţa și deschiderea noului director. Nea promis că o să facă tot ce poate pentru a ne ajuta și pînă la urmă a reușit. În hotărîrea guvernamentală în baza căreia activează consiliul de administraţie al CNC-ului există un articol care permite „acordarea finanţării unor activităţi culturale, în afara sesiunilor de concurs, în situaţii excepţionale“. Pe baza acestui articol și a argumentelor noastre, a reunit consiliul de administraţie, şi ne-a chemat chiar și pe noi la ședinţa respectivă, și astfel am reușit să ne susţinem și argumentăm cererea de finan ţare în faţa consiliului. Și astfel ne-au acordat o finanţare de 100.000 lei, adică fix cît anul trecut.
Cum vă descurcaţi în acest an? Cine finanţează ediţia din acest an? Ce buget aveţi alocat pentru Anim’est-ul din București?
Pînă acum, din partea instituţiilor publice românești avem confirmate finanţări de la UCIN, CNC, AFCN și ICR. Însumate, cele trei finanţări reprezintă aproximativ 50% din bugetul total al festivalului. De la partenerii noștri străini, și anume Uniunea Europeană, prin programul Media, Ambasada Statelor Unite la București și alte centre culturale și ambasade, încă aproximativ 25%. Aici aș vrea să menţionez că este cel puţin interesant cum finanţările de la partenerii noștri străini cresc în fiecare an, odată cu amploarea, anvergura și popularitatea festivalului, pe cînd finanţările publice locale au o traiectorie invers proporţională cu toate astea. Apoi, de la partenerii privaţi, primim ceva mai puţin de 10% din buget. Biletele vîndute ne aduc cel mult 10%. Deci sîntem în continuare cu un 5% în minus. Pentru a continua cu cifrele, un buget normal al festivalului ar fi de aproximativ 200.000 euro. Sîntem însă nevoiţi să ne descurcăm cu mai puţin de jumătate din această sumă. Asta înseamnă că ne plătim slab fiecare colaborator și furnizor. Deci funcţionăm în baza unei bunăvoinţe generale a colegilor noștri, care nu poate și, pînă la urmă, nici nu trebuie să ţină la nesfîrșit. Și cu toate că ne ţinem toate plăţile și cheltuielile la jumătate din cît ar fi normal, anul acesta vom rămîne (după ultimele estimări) cu minim 6.000-7.000 euro în minus. Și sînt convins că suma va crește pînă la sfîrșitul festivalului. După fiecare ediţie rămînem cu o gaura enormă, pe care o acoperim la limită înainte de ediţia următoare.
În acest an aveţi bani suficienţi pentru a susţine festivalul și la Cluj, și la Chișinău?
Cu siguranţă nu vom mai merge la Cluj. Iar ediţia de la Chișinău va fi mult restrînsă. Deocamdată avem cam 70% din buget.
Filmele cîștigătore la Anim’est 2013 vor fi proiectate și în alte orașe ale ţării?
Deocamdată nu ne putem concentra pe nimic altceva decît pe Anim’est-ul de anul acesta.
Ce înseamnă Anim’est pentru România și Europa Centrală și de Est?
Anim’est-ul este unul dintre cele mai importante festivaluri de film de animaţie din Europa. Cred că se află printre primele cinci. Festivalul și-a propus încă de la început să formeze și să promoveze animatori români. Mai mult, să îi coaguleze într-o comunitate, inexistentă înaintea festivalului. După şapte ani de la prima ediţie, în care am adunat peste 100.000 de spectatori și peste 1.000 de invitaţi, cred că am reușit măcar în parte. Am reușit să lansăm o platformă educaţională care a inclus zece workshopuri în cadrul festivalului (începînd cu 2008), să realizăm nenumărate masterclass- uri și încă trei ateliere intensive de animaţie, în afara festivalului. Este vorba despre Animation Worksheep (AW) 2011-2013. Din cei 36 de absolvenţi ai AW, cred că mai bine de jumătate lucrează în momentul ăsta ca animatori, ilustratori și așa mai departe. Oricît de brutal ar suna, nu cred că vreo școală de film din România se poate lăuda cu genul ăsta de eficienţă.
Ce aduce nou ediţia din acest an?
În primul rînd, majoritatea filmelor de animaţie produse în ultima perioadă. De la Ernest et Celestine, care deschide festivalul, pînă la Cloudy with a Chance of Meatballs 2, care îl închide, vom proiecta cam tot ce e mai nou, mai bun, mai cool și mai Rock’N’Roll în materie de film de animaţie. În plus, vom extinde platforma noastră educaţională, Animation Worksheep, inaugurînd o sesiune de prezentare/ concurs de proiecte de scurtmetraj de animaţie. Se numește Project Worksheep și am reusit, în sfîrșit, să îi dăm viaţă împreună cu prietenii noștri de la HBO România. Un animator german, Andreas Hykade, un producător belgian, Jean Luc Slock și doi dintre trainerii Worksheepului, Dan Panaitescu și Sergiu Negulici, vor fi evaluatorii proiectelor. Este foarte important pentru noi că reușim în sfîrșit să facem asta. Este primul pas în crearea unei platforme care să încurajeze coproducţiile și finanţările europene pentru filmul autohton de animaţie. Nu în ultimul rînd, vom inaugura anul asta Animation Worksheep Sessions, o continuare a Worksheep-urilor din aprilie. Din cei 36 de worksheeperi de pînă acum, vom alege nouă, care vor lucra împreună cu trainerii noștri Dan, Sergiu și Dragoș Ștefan timp de cinci zile la un nou produs animat. După cum am mai spus, scopul nostru principal este să descoperim tineri talentaţi, să îi formăm ca animatori profesioniști și apoi să le creăm condiţii de a lucra și a se dezvolta din punct de vedere tehnic și creativ.
Poţi să ne spui cum va fi competiţia naţională? Ai văzut scurtmetrajele românești? Ce părere ai despre ele?
Ca în fiecare an sînt mai multe. Și un pic mai bune. Și, ca în fiecare an, aș vrea să fie mult mai multe. Și mult mai bune.
Cum ai descrie animaţia contemporană românească? În fiecare an, CNC-ul oferă bani pentru proiecte de animaţie. Din păcate, doar două-trei filme de animaţie s-au concretizat, precum lungmetrajul Crulic. Crezi că trebuie schimbat regulamentul?
Animaţia românească este în fașă. Da, știu că Animafilm era un studio prolific (doar cantitativ) și că, acum 56 de ani, Gopo cîștiga Palme d’Or-ul la Cannes. Dar nu cred că asta ne ajută în vreun fel în momentul ăsta. E îmbucurător că animatorii mai mult sau mai puţin tineri încearcă să facă lucruri. Sper însă să nu se oprească la stadiul ăsta. Este cu siguranţă un mare avantaj că avem o sesiune de finanţare separată pentru filmele de animaţie. Are încă mari probleme, ca majoritatea, însă este bine că există. Dacă tot sîntem aici, este cred evident pentru toată lumea că sînt nenumărate lucruri care ar trebui să se schimbe în CNC. În timpul mandatului lui Șerbănescu și-a adjudecat categoric imaginea de instituţie coruptă, opacă și lipsită de orice fel de strategie. Însă vreau să cred că lucrurile se pot schimba. Pentru că ele trebuie în mod cert să se schimbe. Deocamdată, mă bucur că noul director al CNC-ului este mult mai deschis la propuneri și discuţii. Crulic este o realizare importantă. Și dovadă că avem animatori talentaţi și serioși. Sper să fie doar începutul unei lungi serii de reușite.
În ediţia din acest an se va ţine dezbaterea despre animaţia românească?
Cel mai probabil vom organiza o dezbatere pe tema animaţiei românești. Vom comunica cît mai curînd în ce formă. În plus, va exista o dicuţie extinsă cu animatorii români, după proiecţia dedicată lor de la Cinema Patria. În plus, pot comunica și dezbate extins și relaxat la întîlnirile, cocktailurile și party-urile pe care le organizăm special pentru ei.
Interviul a aparut si in revista Observator cultural
