Am vazut Spider-Man: Into the Spider-Verse/ Omul-paianjen: In lumea paianjenului 🙂 Este un film de animatie foarte bun. In comparatie cu alte productii americane, noul film de animatie este altceva. Are un vizual fain, specific universului Marvel. Scenariul este bun. Avem parte de multa actiune.
Phil Lord si Christopher Miller, talentatii creatori ai filmului premiat cu BAFTA si Annie, The Lego Movie si ai filmului 21 Jump Street, si-au unit puterile creatoare pentru a realiza o noua versiune a universului Spider-Man, cu un stil vizual revolutionar, nemaiintalnit pana acum. Omul-paianjen: In lumea paianjenului ni-l prezinta pe adolescentul Miles Morales, din Brooklyn, in rolul principal, ca o dovada a posibilitatilor nelimitate pe care le are universul Spider-Man, in care oricine ar putea sa poarte vestita masca.
Inspirat de personajele din cartea de benzi desenate a scriitorului Brian Michael Bendis si a artistului plastic Sara Pichelli, din 2011, filmul se axeaza pe aventurile unui adolescent afro-latino-american din Brooklyn, Miles Morales, care incearca sa se integreze intr-o scoala privata din Manhattan.
Tatal lui Miles este un ofiter de politie ca la carte, iar mama sa este o asistenta medicala extrem de devotata meseriei sale. Amandoi sunt niste parinti iubitori, mandri de realizarile fiului lor, dorind sa-l vada integrat in scoala pentru copii supradotati, unde l-au inscris. Totusi, acomodarea pentru noua scoala pare a fi destul de grea pentru Miles, care ar prefera mai degraba sa petreaca timp cu prietenii sai din vecini, sau sa-l viziteze pe unchiul Aaron, care-l incurajeaza in pasiunea sa pentru graffiti. Desi Miles il idolatrizeaza pe Aaron, unchiul sau fermecator este o persoana complexa, care a cam avut probleme cu legea in trecut.
Viata lui Miles devine si mai complicata atunci cand este muşcat de un paianjen radioactiv, care-l face sa dobandeasca abilitati si trasaturi supranaturale, cum ar fi veninul, camuflajul natural, gelul adeziv, auzul extrem de fin, simturile de paianjen si multe altele. Intre timp, Kingpin, geniul raului, mafiotul orasului, si-a construit un accelerator nuclear ultrasecret, care reuseste sa deschida un portal catre alte universuri, aducand in lumea lui Miles o serie de alte versiuni ale lui Spider-Man (inclusiv pe cea a lui Peter Parker, Spider-Gwen, Spider-Man Noir, Spider-Ham si Peni Parker).
Ajutat de personaje familiare cum ar fi Peter Parker, Spider-Gwen si razboinica matusa May, sau noile personaje Spider-Ham, Spider-Man Noir si Peni Parker, Miles invata sa accepte provocarile si responsabilitatile de a fi un super-erou adevarat. El isi da seama ca oricine isi poate pune masca de erou si poate lupta pentru ceea ce e cinstit si corect.
Columbia Pictures prezinta, in colaborare cu Marvel, o productie a Avi Arad/ Lord Miller/ Pascal Pictures, filmul de animatie al Sony Pictures Animation: Spider-Man: Into the Spider-Verse.
Filmul este regizat de Bob Persichetti, Peter Ramsey si Rodney Rothman si produs de Avi Arad, Amy Pascal, Phil Lord, Christopher Miller si Christina Steinberg, dupa un scenariu de Lord si Rothman si o poveste de Lord, inspirata dupa volumul Marvel Comics. Producatorii executivi sunt regretatul Stan Lee, Brian Michael Bendis si Will Allegra. Muzica ii apartine lui Daniel Pemberton.
O romanca a participat la realizarea filmului de animatie Spider-Man: Into the Spider-Verse. Este vorba despre Andreea Jebelean (animator).
Unul dintre elementele cele mai relevante ale filmului este stilul sau vizual extrem de dinamic, care depaseste asteptarile spectatorului de filme animate pe calculator si care aduce un omagiu volumelor de benzi desenate din Golden Era. „Avem momente in care imaginea se imparte in mai multe paneluri, exact ca in benzile desenate,” explica Miller. „Sunt imagini flash, care permit asocierea pozelor in diferite moduri si mai avem si efecte sonore sau vizuale stilizate de-a lungul intregului film. Sunt secvente in care te simti ca intr-o carte de benzi desenate. E interesant de facut si de urmarit un astfel de film. Iar coregrafia lui este avangardista, profiland intr-un fel modul cum se va face animatia in viitor. Lord mentioneaza ca talentatii artisti ai echipei au folosit cele mai moderne mijloace de animatie pe calculator, combinandu-le cu tehnicile manuale de crearea imaginilor pentru a reda planurile multiple ale povestirii. „Fiecare cadru reprezinta o ilustrare a ceva,” remarca el.
Animatia este un proces extrem de meticulos. De exemplu, un artist trebuie sa munceasca aproape o saptamana pentru a realiza o animatie de 4 secunde. Pentru Spider-Verse, din cauza procesului complex de combinare armonioasa a tehnicilor CGI cu desenele realizate de mana, artistilor le-a luat o saptamana ca sa animeze o singura secundă de film. In plus, viteza cadrelor din Spider-Verse este de doua-trei ori mai mare decat in celelalte filme animate.
Tehnica artistica are un rol si in zugrăvirea personajelor si a starilor emotionale, in special a personajelor principale, care sunt Miles si familia sa, carora realizatorii le-au dat viata. Parcursul lui Miles ca Spider-Man este unic – el este primul Spider-Man afro-latino-american, dar el trece prin aceleasi experiente, general valabile pentru oricare alta persoana – el incearca sa se integreze, sa-si gaseasca locul in lume, etc. El este un personaj la care vibreaza toti spectatorii, iar tema filmului este maturizarea, chiar daca filmul are aparenta unui film dedicat unui super-erou. Lord si Miller extind domeniul genului, explorand capacitatea personajului de a deveni super-erou pentru prima data, urmand o cale mult batatorita de altii.
Spider-Man: In lumea paianjenului i-a oferit prolificului si premiatului producator Avi Arad sansa de a reveni la originile sale de animator. Arad, care are o cariera indelungata si de succes atat in turnarea filmelor de animatie cat si in seriale si filme artistice si de televiziune — care include si cele 6 filme Spider-Man de pana acum — povesteste: „Toti merg de la animatie catre filmele artistice, dar noi ne-am gandit sa o luam in sens invers. Aveam sansa de a ilustra stilul artistic al cartilor de benzi desenate si de a realiza un film pentru toate varstele. Ideea diversitatii era de asemenea importanta pentru noi pentru ca tema majora a lui Spider-Man este aceea ca oricine s-ar putea afla sub masca sa. Esentialul este ca atunci cand iti pui masca pe fata, dobandesti inima si sufletul de erou.”
Sub coordonarea regizorilor, artistii si echipa de efecte vizuale de la Sony Pictures Imageworks au inaugurat un nou stil vizual exceptional, care face cinste volumelor de benzi desenate de altadata. Din postura lui de regizor, Peter Ramsey (Rise of the Guardians) explica, „Desigur ca mai multe zeci de filme Marvel se bazeaza pe imaginea aceea, atunci cand ecranizeaza o poveste, dar nu-mi vine in minte niciun alt film animat, care sa reuseasca o asemenea realizare vizuala. De aceea, spectatorii au avut o reactie atat de pozitiva la trailer si la clipurile de pana acum.”
Ramsey, care este unul dintre regizorii afro-americani de top in domeniul animatiei de astazi, spune ca a fost extrem de fericit sa lucreze la un film centrat pe un super-erou care sa provina dintr-un mediu complet diferit. „Pana de curand, eroii si personajele principale erau interpretate preponderant de albi, ceea ce constituia, cel putin la nivel mental, un fel de blocada pentru artistii de culoare,” marturiseste el. „Faptul ca Miles Morales devine astazi Spider-Man ne face sa speram ca personajele titulare din filme nu vor mai fi doar barbati albi. Aceasta e ideea pe care dorim s-o transmitem publicului.”
Cel care i-a ajutat pe producatori si regizori sa-si realizeze viziunea pentru noul lor super-erou a fost scenograful Justin K. Thompson, care a lucrat la show-uri de televiziune cum ar fi Samurai Jack sau la Star Wars: Clone Wars. De asemenea el a colaborat cu Lord si Miller pentru realizarea filmelor Cloudy with a Chance of Meatballs.
„M-am uitat la scenografia creata special pentru film si desi era frumoasa, mi-am dat seama ca am putea merge mai departe, explorand limbajul de expresie al cartilor cu benzi desenate,” sustine Thompson. „Am invatat sa desenez dezvoltand trasaturile de benzi desenate, iar Spider-Man era un personaj pe care-l indragisem de la o varsta frageda. De aceea m-am bucurat cand Chris si Phil mi-au spus: Ce-ai face daca ti s-ar da mana libera sa faci un film de animatie bazat pe benzi desenate?”
Thompson spune ca majoritatea filmelor gresesc prin faptul ca redau universul din benzile desenate ca pe ceva super elegant si stralucitor. „De fapt, benzile desenate sunt mai intunecate decat sunt prezentate in filme,” subliniaza el. „Cand eram mic, ma atrageau fiindca imi dadeau impresia ca-mi deschid o fereastra catre o lume misterioasa si destul de intunecata. Super-eroii se confruntau cu aceleasi probleme cu care ma confruntam si eu, dar aveau mize mult mai mari. Actiunile lui Miles conduc la moartea unor persoane foarte dragi lui, asa ca n-am vrut sa minimalizam aceste efecte, transformand totul intr-un film de familie, de la care spectatorii pleaca incantati si cu zambetul pe buze.”
Vrajitorii tehnici de la Sony Pictures Imageworks au recreat textura aspra/ grunjoasa a romanelor cu benzi desenate, mergand pana la preluarea tehnicii de dot-printing, folosita in primele carti de benzi desenate. Thompson afirma: „Stiu un lucru – calculatorul realizeaza o imagine foarte realista. Ceea ce vroiam noi insa era sa ne inventam propria realitate, iar aceasta ne facea sa incalcam toate regulile.”
Thompson sustine ca rezultatul muncii lor este un film complet nou, care combina animatia pe calculator cu desenele de mana si care arata cum nu s-a mai vazut in niciun film din trecut. În fapt, acest lucru a însemnat că prelucrarea fiecărui cadru a durat de patru ori mai mult faţă de un cadru dintr-un film de animaţie obişnuit. “Ţelul nostru era să trecem dincolo de regulile producţiilor pe calculator, unde totul este exact, real, perfect,” observă el. “Am vrut să inventăm propriul nostru limbaj vizual, bogat în elemente stilistice, palete coloristice şi diferite forme — o lume în care se pot observa opţiunile artistului în fiecare cadru.”
In calitate de regizor artistic, Dean Gordon, care a mai conlucrat cu Lord si Miller si cu ocazia filmelor Cloudy, explica: „Natura tehnologiei CG tinde sa anihileze aspectul benzilor desenate. Noi am adaugat manual texturi si porozitati, care sa confere o geometrie in spatiu lumii create de noi. Nu voiam sa fim foto-realisti. Am folosit aceleasi idei si la crearea vizuala a personajelor, inclusiv a nuantelor pielii acestora, sau a fundalului de ecran. Toate acestea au sporit aspectul de carte de benzi desenate (comic book).”
Alta modalitate de a realiza acest aspect a fost legata de lumini. „Tendinta tuturor filmelor de animatie era ca totul sa fie luminat feeric si vibrant,” sustine regizorul artistic Patrick O’Keefe. „Ne-am uitat la tot felul de imagini si am acordat atentie accidentelor fericite care se intampla uneori in timpul filmarii cu camere reale, cand umbrele se aduna uneori spre mijlocul imaginii, sau lumina migreaza spre periferia ei. In filmul acesta, ne-am straduit sa facem secventele intunecate la nivelul care era necesar. Un personaj putea sa fie doar o silueta neagra, cu un contur de lumina. Am folosit forme intunecate, cu doar cateva accente de lumina care sa le contureze forma. Aceasta a extins limitele a ceea ce puteam pune pe ecran.”
Seful animatiei personajelor, Josh Beveridge, care a lucrat la multe din filmele realizate de Sony — cum ar fi Open Season, Surf’s Up, Cloudy 1 si 2, Arthur Christmas si Hotel Transylvania 1 si 2 —subliniaza, „Provocarea noastra cea mai mare a fost sa mentinem echilibrul intre desenul animat si imaginea realista. Pentru a reda benzile desenate intr-un film de animatie trebuia sa ne revizuim modul de a privi lucrurile. Aceasta ne-a condus la modularea cadrelor astfel incat sa obtinem un aspect de pop art. Cand s-a facut filmul Spider-Man in live action, era greu sa-l pui pe actor intr-o pozitie care contrazicea legile fizicii. Dar animatia ne permite sa depasim canoanele acestor legi. Puteam sa obtinem o imagine frumoasa fara sa ne lasam incorsetati de realitatile fizice. Am muncit foarte mult ca sa injumatatim rata cadrelor, adica sa folosim 12 cadre pe secunda in loc de 24, lucrand cu simulari si miscari complexe ale camerelor. Nu voiam sa avem nici miscari sacadate, dar nici prea line. La Sony Pictures Imageworks, avem un flux de productie foarte robust pe care cred ca l-am imbunatatit cu ocazia acestui proiect.”
Regizorul de story, Paul Watling (Hotel Transylvania 2, Smurfs: The Lost Village) sustine ca animatia i-a conferit filmului mai multe avantaje decat au avut filmele live-action din franciza.
„Am putut sa folosim vizualul mai mult ca intr-un film artistic,” sustine el. „Exista o secventa in film, unde Miles si Peter sunt implicati intr-o urmarire a metroului supra-teran, iar personajele sunt agatate unul de altul. A fost un vis implinit pentru noi, ca artisti, fiindca am primit o cutie de nisip, iar noi am putut construi cel mai grozav castel de nisip. Apoi am filmat personajele din diferite unghiuri, am miscat cadrele, am adaugat elemente cinematografice, masini de politie, ca sa redam senzatia de urgenta — am lipit elemente atasabile. Nu am mai vazut niciun alt Spider-Man de genul acesta.”
Pentru story artistul Miguel B. Jiron, filmul era o sansa de a juca intr-o poveste de benzi desenate ca in copilarie. „Filmul ne-a permis sa incorporam si imagini defalcate, efecte vizuale sau auditive,” explica el. „Dar mai mult de atat, eu am facut parte din echipa care l-a adus la viata pe Miles Morales. Fiind prima generatie de emigranti, e simbolic pentru mine faptul ca vad un personaj ca Miles in postura de erou, de Spider-Man. Sunt onorat ca am contribuit la realizarea lui.”
Veteranul de la Imageworks, Danny Dimian, care e coordonatorul de efecte vizuale al filmului —care a lucrat la filme cum ar fi Spider-Man, versiunea din 2002, Stuart Little 2, The Polar Express, Surf’s Up si Cloudy with a Chance of Meatballs — spune ca echipa de la Imageworks a incercat sa se distanteze de rigiditatea si formalismul animatiei generate de calculator.
Printre modalitatile stilistice, echipa de la Imageworks a incercat sa aduca un omagiu benzilor desenate de altadata. Printre aceste modalitati stilistice se numara imperfectiunile de culoare ale desenelor. „Am observat ca uneori, in cartile cu benzi desenate, culorile depaseau contururile, iar aceasta dadea impresia unei imagini duble,” sustine Dimian. „Am considerat aceasta ca pe o oportunitate de a regla camera conform tehnicii de offset. Camera nu se putea regla daca marginile nu erau aliniate cum trebuie. Ne-am gândit: ‘Ce-ar fi daca o camera nu s-ar deregla ca o lentila?’ De aceea, noi am prelucrat imaginea astfel incat sa arate similar cu o pagina intinata dintr-o carte de benzi desenate. Ea da iluzia ca ceva a fost imprimat pe ecran.”
Thompson spune ca in timpul procesului, trebuia sa mentina aceasta estetica permanent, cu ajutorul tehnologiei 3D de ultima generatie. „In mod ideal, trebuia sa oprim fiecare cadru al filmului pentru a-l prelucra ca sa arate ca o ilustrata,” concluzioneaza el. „Nu vrem sa arate bine doar in filmarile panoramice. Imaginile punctiforme, tonurile fundalului, panel-urile, felul cum functioneaza totul in 3D — dubleaza contururile ca sa dea sentimentul ca te afli intre paginile unei carti de benzi desenate.”
Scenariul filmului de animatie Spider-Man: Into the Spider-Verse este online pe sonypictures.com si sonyclassics.com (format pdf).
