Diana Cercel, Asociaţia Macondo: Liceenii pun toate filmele de animaţie în aceeaşi oală cu “desenele animate”

Fetele de la asociația Macondo au demarat un proiect fain pentru liceeni. Într-o perioadă cînd toată lumea se plînge că nu avem spectatori la cinema, ele pregătesc publicul cinefil de mîine.

Personal, cred că un curs de cultură generală despre filme de animație este necesar pentru elevi. Au nevoie de o inițiere în universul animației.

Un ABC al animației îi va ajuta să înțeleagă mai bine producțiile tv și de cinema, înlăturînd prejudecățiile în ceea ce privesc animatiile noi.

Prin intermediul animației, copiii își vor dezvolta abilități și competențe precum:
Inteligența socială > prin comunicare vizuală și interpersonală, argumentare, expunere, povestire;
Inteligența vizuală/ spațială > prin învățarea și dezvoltarea simțului perspectivei, învățind să privească obiectele din punct de vedere spațial, al evoluției timp-spațiu, prin dezvoltarea simțului perceperii globale a obiectivului urmărit;
Inteligența logică > prin asimilarea tehnicilor de lucru și dezvoltarea logicii consecințelor, a etapelor de realizare a unui proiect;
Inteligența emoțională/ interpersonală > prin identificarea stărilor emoționale și învățarea exprimării acestora;
Inteligența spirituală > prin dezvoltarea simțului eticii: respectul față de rezultatul obținut în urma lucrului în echipă, respectarea ideii și a proprietății intelectuale.

Animația este un domeniu vast care abordează tehnici și subiecte variate, de la animația modelată la cea desenată, cea generata pe calculator și filmul experimental. Animația este amuzantă, adeseori satirică și, nu în ultimul rînd, educațională, fiind un mod de a comunica idei simple sau complexe, abordînd subiecte sociale, emoționale sau, pur și simplu, expresii abstracte.

Copiii intră în contact cu imaginile mișcătoare încă din primii ani de viață. Desenele, filmele, reclamele și orice fel de imagini animate sunt construite pentru a spune o poveste și a provoca emoții, fiind o parte importantă a culturii noastre. Copiii învață în mod intuitiv cum să citească acest tip de mesaj, astfel încît să poată urmări firul poveștii.

Asemenea proiect îi ajută pe elevi să-și pună întrebări, să analizeze, să exploreze și să înțeleagă mai bine ceea ce văd și aud.

Diana Cercel, reprezentanta ong-ului Macondo, a acordat un interviu pentru proanimatie.ro:

Filme_pentru_liceeni

Cînd ați demarat acest proiect?

Filme pentru liceeni a început în aprilie 2015.

Ce înseamna acest proiect?

Filme pentru liceeni este un program de educaţie cinematografică şi socială adresat liceenilor şi profesorilor lor. Este compus din 3 elemente: workshop-uri pentru cadrele didactice, proiecţii de film urmate de discuţii, dedicate liceenilor şi profesorilor şi 8 lecţii de cinema şi 6 ghiduri sociale destinate pentru lucrul profesorului cu elevii la clasă.

Cine a avut această idee?

Ideea programului a pornit de la Diana Cercel, managerul de proiect şi de la Cristina Stoenescu, cea care a conceput ghidurile sociale. Ideea proiectului a venit în urma lucrului la un alt proiect educational de amploare, Cinema-Edu, derulat de Asociaţia Culturală Macondo începând cu anul 2011. Echipei Macondo i s-a alăturat asociaţia elveţiană Lanterna Magică, cu o experienţă de peste 20 de ani în educaţia cinematografică şi al cărui aport în proiect se traduce în primul rând prin redactarea celor 8 lecţii de cinema şi producţia a trei mini lecţii video de cinema, complementare cursului. Trebuie menţionat că accesul liceenilor şi al profesorilor la proiect este gratuit.

Ce filme văd liceenii?

Şase filme realizate în ultimii patru ani, filme conectate cu câte o temă socială dar şi cu una din lecţiile de cinema. De exemplu, la finalul filmului Louder than Bombs (r. Joachim Trier, 2015), elevii află mai multe despre importanţa comunicării intergeneraţionale dar şi despre limbajul cinematografic. Celelalte cinci filme sunt: “Keep Rollin” (r. Oliver Paulus, 2012), “Keeper” (r. Guillaume Senez, 2015), “Mustang” (r. Deniz Gamze Erguven, 2015), “La vie en grand” (r. Mathieu Vadepied, 2015) şi “The Boy and the Beast” (r. Mamoru Hosoda, 2015).

Cine le vorbeşte elevilor la finalul proiecţiilor de film?

În anul şcolar 2015-2016 speakerii care au disutat cu elevii au fost criticii de film: Ileana Bîrsan, Florin Barbu, Iulia Voicu, Gabriela Filippi, Andreea Mihalcea şi actriţa Carmen Lopăzan.

În cadrul proiectului Filme pt liceeni aveti o lecţie despre filme de animaţie. În ce constă lecţia de animaţie?

Lecţia de animaţie reprezintă o introducere în istoria stilurilor şi a tehnicilor de animaţie de la începuturi până în ziua de az, de la J. Stuart Blackton la Tim Burton. Pe durata a aproximativ 3 ore elevii află despre desenul animat, animaţia cu hârtie decupată, stop motion, animaţia de volume, tehnica pixelării, tehnica ecranului cu ace, rotoscopia, cache-contre-cache, anime-urile japoneze dar şi despre etapele de producţie a unui film animat. Toate informaţiile sunt introduse cu ajutorul unor fragmente din filme de animaţie. Fiecare lecţie de cinema din program este însoţită de o selecţie de extrase din filme, menită să ajute înţelegerea şi fixarea informaţiilor pe termen lung. În cazul lecţiei de animaţie, printre filmele citate se numără: „Steamboat Willie” (r.Walt Disney şi Ubi Iwerts, 1928), „Cenuşăreasa” (r. Lotte Reiniger, 1922), „Your Face” (r. Bill Plympton, 1987), „Vals cu Bashir” (r. Ari Folman, 2008), „Who Framed Roger Rabbit” (r. Robert Zemekis, 1988) sau „Akira” (r. Katsuhiro Otomo, 1988). Lecția este disponibilă pe site-ul proiectului.

Elevii sunt interesaţi de filme de animaţie?

Aici intervine un paradox foarte interesant de urmărit. Filmul de animaţie pe care liceenii îl văd în programul nostru este “The Boy and the Beast” / “Băiatul şi bestia” în regia lui Mamoru Hosoda. Vorbim de cel mai lung film din proiect (120 minute), film care în ciuda duratei le menţine foarte bine atenţia. Dar, deşi elevii empatizează foarte tare cu personajele în timpul filmului (râd odată cu ele, ofteză odată cu ele sau aplaudă atunci când personajele pozitive mai depăşesc un obstacol), odată ce se aprinde lumina, elevii au rețineri în a vorbi despre film. Unul dintre invitaţi obişnuia să spargă gheaţa întrebându-i dacă ar recomanda filmul unui prieten. Răspunsul unanim era “nu” pe motiv că adolescenţii nu se mai uită la animaţii, aceste filme fiind asociate de ei cu desenele animate urmărite în copilărie. Cum au reuşit să depăşască liceenii reticența: prin discuţii despre: subtextul filmului, tradiţia şi importanţa stilisticii anime-urilor şi a romanelor grafice tip manga în cultura japoneză dar şi prin vizionarea şi discutarea altor fragmente din filme de animaţie care nu sunt destinate copiilor (ex. “Vals cu Bashir”).

Ce feedback aveţi?

Ne place să credem că feedback-ul este în mare parte pozitiv şi determinat de curiozitatea elevilor de a pune întrebări şi de a se implica în discuţiile de la finalul filmelor şi de reîntoarcerea lor cu şi mai mare entuziasm de la o proiecţie la alta.

Ca să aducem în discuţie şi exemple mai clare, la finalul fiecărei discuţii elevii primesc un chestionar de feedback. Pentru filmul Băiatul şi bestia, elevii ne-au scris şi despre personajele lor preferate. De exemplu: pentru Valentina de la C.T.A Henri Coandă personajul preferat a fost Kyuta “pentru că prin muncă şi dedicaţie acesta a devenit foarte înţelept”. Pe de altă parte, Angay de la C.N. Iulia Haşdeu îl preferă pe Kumatetsu pentru că l-a „impresionat foarte mult momentul în care acesta s-a transformat în sabie pentru a-l putea ajuta pe Kyuta.”

Un alt fel de feedback a venit din partea unui professor de la L.T. “Tudor Vladimirescu”. După ce le-a vorbit elevilor săi despre tehnica stop motion, în timpul lecţiei de animaţie, acesta i-a îndrumat să realizeze fiecare dintre ei un film de 5 secunde bazat pe această tehnică. O parte din rezultate pot fi văzute pe canalul nostru YouTube Filme pentru liceeni:

Cîţi liceeni participă la proiectul vostru?

În perioada octombrie 2015 –iunie 2016 au participat peste 15.000 de liceeni din Bucureşti, Timişoara, Moreni, Moineşti, Râmnicu-Vâlcea, Corabia, Caracal, Râşnov, Toplița, Slobozia, Slatina, Giurgiu, Târgovişte, Focşani.

Ce ştiu liceenii despre animaţii?

În general, liceenii pun toate filmele de animaţie în aceeaşi oală cu “desenele animate”. Sunt în minoritate cei care fac diferenţa între filmele de animaţie şi cei care le urmăresc. O mică parte dintre ei sunt fani manga şi anime, aşa cum am descoperit la câteva dintre proiecţiile filmului “Băiatul şi bestia”, aceştia văzuseră celelalte filme regizate de Mamoru Hosoda şi au referinţe din domeniu. Dar aici vorbim de o foarte mică parte şi de cele mai multe ori cei mai receptivi sunt elevii din ciclul inferior (clasele IX-X).

Bakemono no Ko: Băiatul și bestia

Ce părere au profesorii despre proiect?

Profesorii apreciază atât selecţia de filme cât şi materialele pe care ei le au la dispoziţie pentru a aprofunda discuţiile din sala de cinema la clasă. Ne place să credem că prin implicarea de care dau dovadă îşi arată şi aprecierea faţă de proiect.

Cine susţine lecţia de animaţie?

Lecţia de animaţie este gândită şi explicată astfel încât să poată fi aplicată de profesori la clasă, indiferent de disciplina pe care ei o predau în mod normal. Pe lângă lecţia propriu-zisă, criticii de film care au discutat cu elevii despre filmul de animaţie la sala de cinema sunt : Ileana Bîrsan, Andreea Mihalcea şi Gabriela Filippi.

În ce licee desfăşuraţi acest proiect? Si care este perioada?

Proiectul a fost derulat în parteneriat cu 90 de licee din 14 oraşe în perioada aprilie 2015 – noiembrie 2016, iar în toamnă urmează conferinţa de încheiere a proiectului.

Cine a elaborat materialul pentru cursul de animaţie?

Echipa elveţiană Lanterna Magică.

Le vorbiţi şi despre animaţia românească?

Din păcate nu am ajuns să detaliem atât cât ne-am fi dorit istoria animaţiei din peisajul românesc. Materialul trebuie să se încadreze într-un anumit timp de predare, iar echipa elveţiană care a redactat lecţia s-a concentrat pe o serie de animaţii din paleta cinematografică internațională.

Cît durează acest curs? Este săptamînal?

Este vorba despre o lecţie de animaţie care poate fi aplicată într-o singură sesiune de aproximativ 150 minute sau poate fi divizată în trei sesiuni de 50 de minute în funcţie de disponibilitatea de lucru a profesorului.

Ce se întîmplă la finalul proiectului?

Elevii îşi formează o mini cultură cinematografică trecând prin cele 8 lecţii de cinema, după cum urmează: Scurtă istorie a cinematografului, De la filmul de ficţiune la filmul documentar, Actorul de film, Cinema la feminin, Genurile cinematografice, Planeta Cinema, Animaţia şi Limbajul cinematografic; devin mai conştienţi de problemele sociale cu care ne confruntăm în ziua de azi, îşi dezvoltă gândirea critică şi (sperăm noi) nivelul de empatie. Pe de altă parte, profesorii dobândesc o serie de abilităţi şi cunoştinţe pentru implementarea unui opțional de educaţie cinematografică în liceul lor sau pentru a integra filmul în procesul de predare.

Toţi profesorii şi liceenii interesaţi de acest proiect pot găsi materialele pe site-ul filmepentruliceeni.ro şi pot afla noutăţi despre lumea filmului pe pagina de Facebook Filme pentru liceeni.