Concurs: 3 invitații duble la filmul de animație Asterix: Domeniul Zeilor

Asterix - le domaine des Dievx

Update: Cistigatorii concursului: Ion Daniel, Alexandru Ciubotariu si  Sorin Pintilii
Cistigatorii au fost desemnati prin tragere la sorti.

Oferim trei invitații duble la filmul de animatie Asterix: Domeniul Zeilor – pentru Hollyood Multiplex Vitan. Invitatile sunt valabile pentru perioada 12 – 15 ianuarie a.c.

Trebuie doar să vă treceți numele.

Invitațiile sunt oferite de Intercom Film, distribuitorul filmului.

Așteptăm mesajele voastre în subsolul acestei postări. Cîștigătorii vor fi anunțați vineri, 9 ianuarie a.c. Cîștigătorii vor fi desemnați prin tragere la sorți.

Suntem în anul 50 î.Hr., când Galia se află sub ocupaţia Imperiului Roman. Toată ? Nu ! Într-un mic sat, bravii Gali rezistă şi se opun din răsputeri invadatorilor.

Exasperat de situaţie, Iulius Cezar decide să schimbe tactica: întrucât armata sa e incapabilă să se impună cu forţa, îi va seduce pe aceşti barbari de Gali cu ajutorul civilizaţiei romane. În acest scop, el porunceşte să se construiască, la marginea satului Galilor, un complex rezidenţial de lux, în care vor locui romanii bogaţi şi îl botează „Domeniul zeilor”.

Vor reuşi amicii noştri Gali să reziste tentaţiei luxului şi confortului roman ? Va ajunge satul lor o simplă atracţie turistică ? Asterix şi Obelix sunt hotărâţi să facă totul pentru a zădărnici planurile lui Cezar.

Fenomenul Asterix

Asterix s-a născut odată cu revista Pilote, în 1959. Albert Uderzo îşi aminteşte : «Am avut o întrevedere cu François Clauteaux, care vroia să creeze o revistă pentru copiii francezi. La acea vreme, în afară de belgienii Tintin şi Spirou, presa era invadată de benzi desenate americane. În perioada postbelică, în care influenţa americană era foarte puternică, el îşi dorea ca generaţia tânără să poată citi ceva în care să predomine cultura franceză.»

René Goscinny şi Albert Uderzo şi-au unit forţele pentru a duce la îndeplinire această sarcină formidabilă de a crea o serie de benzi desenate originale, cu rădăcini în cultura franceză. Aveau deja o idee despre cum ar trebui să fie eroul lor: mai degrabă tipul de anti-erou, nu genul musculos, nu foarte inteligent, dar isteţ. După multe astfel de reflecţii, ei încep să treacă în revistă istoria Franţei. Dintr-o dată, perioada Galilor, cu numele lor nostime şi melodioase, le atrage atenţia. René Goscinny îşi aminteşte: „Aceşti Gali care, în mod curios, fuseseră aproape daţi uitării în Franţa, ni s-au părut un subiect plin de posibilităţi. Luând ca inspiraţie numele lui Vercingétorix, amintire din primele lecţii de istorie din copilărie, ne-am botezat imediat personajele Astérix, Obélix, Panoramix şi alte nume care se terminau în « ix ». Romanilor le-am dat nume care se terminau în « us », de exemplu « Encorutilfaluquejelesus », iar oraşelor nume cu sufixul « um »: Babaorum, Aquarium, Petibonum.” Aşa s-a născut Astérix. Iniţial, trebuia să fie un personaj solitar, însă Uderzo, cu încăpăţânarea-i caracteristică, i-a desenat un partener pe placul lui – un Gal mare, solid şi mâncăcios, Obélix.

Foarte rapid, ciclul de benzi desenate Les Aventures d’Astérix le Gaulois ia o amploare neaşteptată: primul album, publicat în 1961, se vinde în 6000 de exemplare şi 10 ani mai târziu, cel de-al şaptesprezecelea, intitulat Le domaine des dieux, în peste un milion de exemplare. Succesul este total ! Astérix devine Galul cel mai cunoscut de pe mapamond. În 1977, René Goscinny moare în urma unui atac cardiac însă Uderzo, la cererea cititorilor, decide să continue seria, creând încă 9 volume. În 2013, Albert Uderzo le încredinţează moştenirea personajelor sale unui nou duo: Jean Yves Ferri şi Didier Conrad, care semnează Astérix chez les Pictes. Tradus în 24 de limbi, acesta devine un succes internaţional.

Astăzi, la 55 de ani de la apariţia sa, Asterix continuă să fie preferatul tutror generaţiilor. Seria de benzi desenate totalizează 35 de volume, traduse în 110 limbi şi dialecte, vândute în 355 de milioane de exemplare în lumea întreagă. Aceasta înseamnă 13.000 tone de hărtie, echivalentul în greutate a 13 milioane de mistreţi – suficient ca să satisfacă apetitul lui Obelix!

Sursa: caietul de presă al filmului, Intercom Film